Romanian Military History Forum - Part of Romanian Army in the Second World War Website



  Reply to this topicStart new topicStart Poll

> Contribution for Romanian story in ww1
Ferdinand
Posted: September 20, 2013 06:43 am
Quote Post


Maior
*

Group: Members
Posts: 720
Member No.: 1486
Joined: June 28, 2007



I know that there are a lot of collectors that have images and storyies about Romania in ww1, so please make a contribution.
Let them know also our side of the story.

more details here:

http://www.europeana1914-1918.eu/en
PMEmail PosterUsers WebsiteYahooMSN
Top
Florin
Posted: September 20, 2013 07:38 pm
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



In the main page of your link:
"Do you have a story or anecdote to tell about those involved or affected?"
If they are asking for anecdotes, I am wondering how much they care for really sad stories, that made 99.9% of WWI.
PM
Top
Radub
Posted: September 21, 2013 06:34 am
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1670
Member No.: 476
Joined: January 23, 2005



Anecdotes are not jokes. The difference is that a "joke" is an "amusing story" that does not have to be true whereas an "anecdote" has to be true. An example of an anecdote would be the story of, for example, when Mitt Romney asked "why windows do not open on a plane". There are plenty of true yet amusing stories in history like the time when...(insert funny but true story here).
The word comes from Greek and means something like "tale you haven't heard before". It is the basis of journalism.
Radu
PMEmail PosterUsers Website
Top
Dénes
Posted: September 21, 2013 07:33 am
Quote Post


Host
Group Icon

Group: Hosts
Posts: 4347
Member No.: 4
Joined: June 17, 2003



An anecdote is not necessarily a true story, but has to have a usually witty point. However, it is based on rear life situations and involves real life people, important or not.

I included several anecdotes, as footnote, in the manuscript on the Hungarian Armed Forces I am currently working on. One of them is a slightly different version to what was written in the following study, and it's a good example of what an anecdote is:
http://books.google.com/books?id=nxcNAQAAI...epage&q&f=false

Gen. Dénes

This post has been edited by Dénes on September 21, 2013 07:56 am
PMEmail PosterUsers Website
Top
Petre
Posted: May 23, 2018 04:20 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



QUOTE (Ferdinand @ September 20, 2013 09:43 am)
I know that there are a lot of collectors that have images and storyies about Romania in ww1, so please make a contribution.
Let them know also our side of the story.
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: February 18, 2019 07:55 am
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: June 01, 2019 04:49 am
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



The Emperor Nikolay II's Diary

Anul 1914
11 ian. Sâmbătă
… Am primit misiunile militare română, sârbă și bulgară, venite pentru sfințirea monumentului (Marelui cneaz Nikolai Nikolaevici).
15 martie. Sâmbătă.
… M-am dus să-i întâmpin pe Missi, Nando și pe fiul lor cel mare Carol. În garda de onoare a fost escadronul meu din Regimentul de husari. I-am adus la mine – ei stau în alt loc.
16 martie. Duminică.
La 10.30 am mers cu românii la Catedrala regimentului. După masă le-am arătat biserica din peșteră; cel mai mult s-a bucurat Missi.
Am mers în oraș la Concertul invalizilor, care în acest an s-a ținut de multe ori. M-am întors cu Olga, Tatiana și românii la ora 12.
17 martie. Luni.
… Micul dejun și prânzul cu românii.
18 martie. Marți.
… Micul dejun cu românii.
20 martie. Joi.
… Am plecat cu Missi și Carol la Țarskoe Selo la 6.20. Au venit T. și M. Am luat masa cu oaspeții, cu Olga A. și cu Gheorghi.
21 martie. Vineri.
… Am dat un dejun bogat pentru români în Sala Rotundă.
22 martie. Sâmbătă.
… O zi minunată și senină. La 10.25 am plecat cu românii, cu Olga și Tatiana în oraș. Am trecut în revistă tinerii soldați în Piața Aleksandrovska…. Am mers cu toții la micul dejun la Anicika… La 2.30 am vizitat cu românii Muzeul Papei, unde au studiat cu atenție noua secție de icoane vechi. Ne-am luat larevedere de la oaspeți – ei s-au mutat la mătușa M (Marea cneaghină Maria Pavlovna).
31 mai. Sâmbătă.
… La 4.15 am părăsit Livadia și ne-am mutat pe (yachtul) «Ștandart». La ora 5 am plecat de la cheu…
1 iunie. Duminică.
După ora 8 am redus viteza, deoarece se vedea Constanța, unde sosirea era stabilită pentru ora 10. Vremea frumoasă și caldă încă de dimineață.
În România primire festivă și foarte ospitalieră, programul zilei foarte încărcat, de aceea tot timpul în picioare. Regele vesel, Regina umblă mai încet, extrem de amabilă, nu m-am văzut cu ea de la înmormântarea bătrânului Împărat Wilhelm. După vizitele reciproce am mers la catedrală, unde s-a ținut o slujbă. De pe yacht Regele m-a dus cu o șalupă cu motor să trecem în revistă portul, gândit să fie mare. Am vizitat cu el (crucișătorul) «Kahul». În Pavilionul reginei am luat masa împreună. Acolo adia plăcut de pe mare. Ne-am întors pe yacht pe la 3.30.
Am primit o delegație a scopiților noștri, pe Preș. Cons. Miniștri Bratiano și pe ministrul de externe.
Între timp au început să se adune românii invitați la ceai.
Pe puntea superioară am avut ceaiul în familie. La ora 6 am mers cu Regele la parada trupelor Corpului 5 Armată. Acesta a mers în fruntea lor. După aspect oamenii semănau cu ai noștri din sud. Ceremonialul marșului a durat un ceas.
După ce ne-am schimbat, am mers la ora 8 la Palatul din oraș la un mare prânz cu discursuri. Asta a avut loc într-o sală special amenajată la Palat. Discuțiile nu s-au lungit. Ne-am întors pe cheu, la Pavilionul Reginei, de unde am privit un marș cu torțe.
La ora 11 ne-am luat rămas-bun prietenește сu familia română iar la 11.25 am plecat de la cheu. A fost o noapte minunată cu Lună.
9 iulie. Miercuri.
… La ora 11 am primit delegația regimentului meu român, 5 Roșiori. Mi-au adus o uniformă completă a regimentului și câteva albume din partea Regelui. La 11.30 Poincaré mi-a adus daruri pentru A. și copii. Am mers cu el la Palat; am luat masa cu ofițerii francezi și cu românii.

Anul 1916
12 august. Vineri.
Dimineața agantul militar în România Tatarinov a raportat despre situația lucrurilor acolo și a prezentat acordul semnat de alianță cu noi.
15 august. Luni
În sfârșit a venit îndelung așteptata veste despre intrarea României (în război). Aceasta a declarat război Austro-Ungariei. Cavaleria noastră (Div. 3 cav.) a trecut Dunărea în Dobrogea, iar infanteria, pe uscat coboară spre Cernavodă.
16 august. Marți
Italia a declarat război Germaniei, iar aceasta din urmă României !
21 august. Duminică
… Până la ora 8 l-am primit pe Sturmer, după care pe gen. român Coandă, împuternicit militar.
2 sept. Vineri
… Gen. Kornilov, abia evadat din prizonierat din Austria, a ajuns aici prin România.
27 sept. Marți
… Până la amiază i-am primit pe ambasadorul român Diamandy cu aghiotantul regal Angelescu, care mi-a adus o scrisoare de la Rege și de la Missi.
29 sept. Joi
… am luat masa cu gen. francez Berthelot, care merge în calitate de instructor la armata română.
3 oct. Luni
… la 9.30 l-am primit pe Alek, care se duce iar în România; apoi pe col. Angelescu, care se întoarce și el acolo.
9 oct. Duminică
… La ora В l-am primit pe Alek care s-a întors din România.
11 oct. Marți
… Din Dobrogea au venit vești rele, despre retragerea trupelor noastre și ale românilor și despre abandonarea Constanței !
13 oct. Joi
… După raport mi-au fost prezentați generalii, ofițerii și gradele mici de la artilerie, trimiși la armata română ca instructori. .
18 nov. Vineri
… Am luat masa cu Mosolov, care pleacă în România.
27 nov. Duminică
… L-am primit pe col. român care a venit din Franța.
15 dec. Joi
… După masă l-am primit pe ambasadorul român Diamandy.
16 dec. Vineri
Am luat masa cu trei englezi noi, un francez și trei români.

Anul 1917
8 ianuarie, Duminică
... După prânz m-am dus să-l întâmpin pe Carol, prințul moștenitor român, și l-am condus acasă. A luat masa cu noi. Apoi i-am primit suita; am discutat mult cu el și cu Preș. Cons. Min. Bratiano.
9 ianuarie. Luni
… Am dat o masă lui Carol și tuturor românilor. A venit și M. Am discutat până la 9.30.
5 feb. Duminică
... La ora 9 am mers să ascultăm orchestra Gulesko. Românii au interpretat remarcabil. Am stat până la miezul nopții.
12 feb. Duminică
… Seara am petrecut-o în acelaș loc. Au cântat din nou românii, iar Lerski ne-a distrat până la ora 12.
13 feb.
A început Postul Mare. O zi rece și frumoasă.
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: July 28, 2019 06:33 am
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Telegrama secretă a ambasadorului la București.

4 (17) iunie 1916, № 360.
Solicitând o audiență acum o zi, Filipescu a încercat să-l convingă pe Rege de necesitatea intrării neîntârziate a României în război. Regele a răspuns din nou cu afirmația că el nu se împotrivește înfăptuirii idealului național românesc și că își dă acordul pentru intervenția României contra imperiilor centrale, îndată ce i-o va cere poporul român. Regele a remarcat mai departe că, venind de curând la tron, el nu beneficiază încă de autoritatea necesară în țară, dar speră să o capete după un război victorios și atunci va avea mai multă influență în problemele guvernării. Față de plângerile destul de aspre la adresa politicii lui Brătianu, Regele a răspuns că la venirea mărețului moment al intrării României în război se va adresa tuturor partidelor cu rugămintea să dea uitării disputele lor și să se unească în jurul tronului.
Poklevski.

Telegrama secretă a ambasadorului la București.

Ungheni, 5 (18) august 1916, № 505.
Azi 4 august, la 11.30 a avut loc semnarea convențiilor politică și militară, în baza cărora ofensiva Armatei de Salonic trebuie să înceapă pe 7 august, iar termenul limită pentru intrarea României în război a fost stabilit 15 august. Semnarea a avut loc, pentru evitarea publicității, în casa lui Vintilă Brătianu, unde m-am dus cu toate exemplarele acordului și convenției militare deja semnate de ambasadorii și agenții militari ai statelor Antantei și unde m-au așteptat Brătianu, fratele său Vintilă, ministrul instrucției publice Duca și ambasadorul român la Petrograd Diamandi. După ce am citit împreună documentele aduse de mine și le-a semnat Brătianu, acesta din urmă a făcut o declarație în termeni cordiali asupra faptului că dă o imensă importanță pasului pe care l-a făcut, nu numai pentru că speră să se înfăptuiască astfel idealul național românesc, dar și pentru că încheierea unei alianțe între Rusia și România deschide pentru aceste state o nouă eră de prietenie și încredere, în care el vede cel mai bun zălog pentru prosperitatea viitoare a patriei sale.
Brătianu a cerut apoi insistent ca numai una dintre misiunile aliaților să telegrafieze de la Bucureștiа despre semnarea acordului și a convenției, pentru că se teme că trimiterea de către toate misiunile a unor telegrame la fel despre aceasta va stârni bănuielile dușmanilor noștri și, s-ar putea, le va facilita descifrarea telegramelor noastre. Având în atenție faptul că Armata de Salonic trebuie înștiințată neîntârziat despre ziua semnării acordului și convenției, am hotărât că despre ultima să telegrafiem de aici, dar prin telegrafie fără fir și doar ambasadorul francez, ceilalți ambasadori trimit telegramele din Ungheni, unde eu am trimis curier special unul din membrii misiunii.
Poklevski.

Telegrama secretă a ambasadorului la București.

15 (28) august 1916, № 550
Din informații de încredere pe care le am, Consiliul de coroană a reprezentat o simplă formalitate. Regele a deschis ședința cu declarația că, din mai multe cauze, România nu mai poate rămâne neutră, că guvernul său s-a angajat să intervină de partea Cvadruplei Înțelegeri și că el însușii aprobă politica guvernului său, astfel că găsește decizia lui cu atât mai corectă și corespunzătoare intereselor României, încât pentru a o lua a trebuit, cum s-ar spune, să câștige luptând cu sine însuși. Apoi Brătianu a descris cu mare talent politica României. El a explicat că începând din 1913 s-a observat o contradicție totală între politica balcanică a Austriei și cea a României. Acum este foarte clar că în pofida tuturor eforturilor Împăraților Wilhelm și Franz-Joseph, Ungaria nu admite pentru nimic nicio îmbunătățire în situația populației românești trăitoare pe teritoriul său și, în sfârșit, prin ieșirea Italiei din Tripla Alianță, această alianță n-ar mai fi o oblgație pentru România, care a acceptat să se alăture la un moment dat Imperiilor centrale doar cu condiția ca acestei uniuni de state să i se amestece sângele latin al celei de-a treia aliată, Italia.
După cum spunea Brătianu, România n-a putut interveni de partea Puterilor chiar de la începutul Războiului european din motivele deja cunoscute și din cauză că la acea vreme cei mai buni generali români credeau în victoria finală a Germaniei. Acum, când prin eforturile aliaților această victorie devine îndoielnică, el a încheiat cu puterile Antantei tratatul privind intervenția României contra Austriei și referitoare la granițele viitoarei Românii Mari. El consideră că din momentul încheierii tratatului, problema referitoare la România Mare iese din domeniul etnografic și devine o problemă politică și va trebui să se înfăptuiască în viitor, dacă acum României nu-i reușește. Și-a încheiat cuvântarea menționându-l pe Mihai Viteazul, cel mai mare erou al României, care la vremea sa a trecut Carpații. Brătianu îl sfătuiește pe Regele Ferdinand să urmeze acest exemplu cu convingere deplină că acest sfat corespunde intereselor Regelui, dinastiei și României. În cazul unui eșec, Regele Ferdinand rămâne prin politica sa cel mai mare rege al României, iar Brătianu ia asupra sa toată răspunderea pentru această politică.
Carp i-a replicat lui Brătianu, dezvoltând teoriile sale cunoscut rusofobe. De altfel, spre dezamăgirea tuturor participanților, el a rostit următoarea frază : «Îmi cereți sfatul, eu vă spun că faceți o greșeală. Îmi cereți ajutorul, eu vă dau trei feciori ai mei, dar eu împreună cu Austria doresc înfrângerea aliaților și a Armatei române».
Obiecția lui Maiorescu a fost că țara nu dorește războiul și că Transilvania nu simpatizează alăturarea la România, Marghiloman a găsit că România trebuie să-și păstreze încă neutralitatea și în orice caz să nu ajute Rusiei să ocupe Constantinopolul.
Regele n-a fost de acord că intereselor românești le corespunde mai mult prietenia Constantinopolului, nedorind ostilitatea României față de Rusia. În general Regele s-a comportat cu neobișnuită demnitate și fermitate, răspunzând personal cu mare succes tuturor obiecțiilor contra politicii lui Brătianu. În cercurile politice, atitudinea regelui și a lui Brătianu în Consiliul de coroană a produs încântare generală, împărtășită printre alții și de Filipescu și de Take-Ionescu. Сonsiliul s-a încheiat cu apelul Regelui la unitate și pentru sprijinirea guvernului în viitoarea grea misiune a României.
Poklevski.
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: September 04, 2019 05:40 am
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Telegrama secretă a Comandantului Suprem
către Ministrul de Externe Neratov.


20 aprilie (3 mai) 1915, № 211.
Neavând știri de la M.A.E. despre ce aduce Diamandi, bazându-mă pe informații parțiale care vorbesc despre anumite solicitări excesive ale României și despre tonul ei arogant, consider necesar să-i exprim Ministrului de externe punctul meu de vedere d.p.d.v militar :
Intrarea Italiei în război ne dă acel plus substanțial, încât intrarea României capătă o importanță secundară. De aceea consider că trebuie să i se dea de înțeles că intrarea lor în război poate fi admisă, dar că, evident, pretențiile lor sunt excesive și total inacceptabile. Odată ce România și-a făcut oferta de a intra în război deja după semnarea tratatului cu Italia, trebuie folosit acest lucru pentru a corecta viitoarele granițe cu Transcarpatia, Bucovina și Ungaria și în deplină concordanță cu motivele strategice expuse în nota mea aflată la minister.
Sunt profund convins că prin duritate, pe deplin justificată de situație, România va fi forțată chiar prin mersul lucrurilor să ni se alăture, mulțumindu-se cu ceea ce îi dăm, mai ales că din câte știu Anglia și Franța nu vor prezenta solicitări proprii, ci le vor susține pe deplin pe ale noastre.
General-adjutant Nikolai.


Telegrama secretă a Șefului Statului Major
al Comandantului Suprem.


7 (20) iunie 1915, № 285.
Legat de telegramele lui Poklevski № 339 și 340.
Luând în considerare actuala situație militară, care nu se poate schimba în mai bine în viitorul apropiat, consider foarte important să nu respingem propunerile lui Brătianu. O intervenție militară reală a României ar fi desigur cea mai valoroasă acum, dar cum asta nu se poate, atunci poate d.p.d.v militar să ne împăcăm și intrarea ei peste cinci săptămâni, pentru că cel mai favorabil moment pentru cooperarea lor deja a trecut. Acum cel mai important este să nu pierdem momentul pentru a consolida România în tabăra noastră, deoarece trecerea ei în tabăra inamică în cazul posibilei noastre retrageri din Galiția este neîndoielnică.
Pentru aceasta, convingerea mea este că noi putem primi toate condițiile politice puse de Brătianu, iar modalitatea de a purta dialogul propusă în telegrama № 339 pare destul de folositoare și anume, acceptând imediat condițiile politice ale României, o obligăm în schimb să intre după nu mai mult de cinci săptămâni de la data propunerii indicate și să înceapă acum discuțiile privind convenția militară. În general modul de acțiune va fi identic cu cel adoptat la discuțiile cu Italia. La acestea adaug următoarele considerente cu caracter privat militar :
1) Este de dorit ca, imediat după încheierea acordului politic, România să-și închidă fără discuții granițele pentru tranzitul materialelor militare spre Turcia. Aceasta este posibil păstrând deocamdată secret respectivul acord.
2) Referitor la Banat : trebuie să ne pronunțăm pentru nevoia Serbiei de a-și proteja zona Belgradului. D.p.d.v militar este mai important ca spațiul pronunțat pentru Serbia să fie mai mic (dar min. 20 verste lățime), dar cu dreptul de a-l fortifica, decât invers.
3) Referitor la aprovizionarea militară, trebuie stabilit clar că putem promite României alimente, cai, vite, etc., dar nu proiectile, tunuri, puști, etc., de care avem noi nevoie. Acestea le pot promite și aliații.
Iankușkevici


Scrisoarea Directorului Cancelariei diplomatice de la Statul Major
al Comandantului Suprem către Ministrul de Externe.


Stavka, 14 (27) mai 1916
Mult-stimate Serghei Dmitrievici.
În ultima discuție cu mine, Șeful Statului major și-a exprimat neliniștea în privința României și m-a rugat să vă atrag în mod deosebit atenția asupra acestei situații. O serie de ordine, după părerea gen. Alekseev, indică schimbarea orientării politicii românești : acordul comercial, înlocuirea agenților militari, venirea în România a unor ofițeri ai inamicului, ș.a.m.d. I-am remarcat Șefului Statului major că românii, ca politicieni foarte practici, iau deciziile nu sub influența vre-unor promisiuni din partea austro-germanilor, ci doar în funcție de partea cui înclină victoria și că această problemă se va lămuri probabil în lunile de vară; cât privește presiunile asupra românilor, aici austro-germanii nu dispun pentru aceasta de numărul suficient de trupe.
Gen. Alekseev a fost cu totul de acord, dar a adăugat că aproape întreaga Armată bulgară poate fi folosită în acest scop și compensează insuficiența trupelor austro-germane necesare susținerii României în cazul implicării ei în lupta contra noastră. Nu poți să fii sigur, a adăugat Șeful Statului major, că nemții nu-i fac promisiuni lui Brătianu pentru compensații foarte atractive pe seama Austriei și, în afară de acestea, unele pe seama noastră, iar eu în Brătianu n-am încredere.
Vă rog să aveți încredere în stima cea mai profundă pe care v-o transmit sincer.
N. Bazili.


Telegrama secretă a Directorului Cancelariei diplomatice
de la Statul Major al Comandantului Suprem.


Stavka, 15 (28) iulie 1916, № 865.
Proiectul propus de români pentru convenția militară este considerat de gen. Alekseev inacceptabil, pe considerentele expuse în telegrama către col. Tatarinov. În special nu este formulată clar condiția termenului pentru intervenție. Această condiție este redactată în felul următor : România se obligă să intre în Austro-Ungaria, mobilizând toate forțele sale terestre și navale, nu mai târziu de 1 (14) august.
În felul acesta, prezența virgulei permite atribuirea termenului de 1 august doar pentru intervenție, nu și pentru mobilizare. Pentru eliminarea neînțelegerilor pe această temă, se trimite telegrafic o întrebare col. Tatarinov. În problema ofensivei Armatei de Salonic dificultățile se reduc: proiectul românesc cere începerea acestei ofensive cu 10 zile înainte de intervenția României; prin porotocolul semnat în prezent de aliați la Paris s-a convenit să se atace la Salonic cu o săptămână înainte de intervenție.
Aflând de faptul că românii au făcut prin conținutul propunerii diplomatice o contrapropunere, care diferă serios de textul nostru, Șeful Statului major remarcă necesitatea de a nu ceda atât față de obligația României de a-și câștiga singură teritoriul care îi va fi oferit după război, cât și că în caz că refuză să intervină până la 1 august, toate promisiunile noastre dispar.
Cu această ocazie gen. Alekseev a făcut următoarele considerații. Înainte de intervenția Italiei situația militară era grea și a trebui să fim de acord cu toate cererile lor, în principal o formă de garanții nelimitate pentru achizițiile lor teritoriale. Acum însă treaba stă altfel, forțele inamicului sunt mult mai epuizate. Apoi românii nu pot să-și întârzie prea mult intervenția, deoarece din noiembrie operațiunile în Carpați devin dificile.
Bazili.


Telegrama secretă a primului secretar al Cancelariei
diplomatice de la Statul Major al Comandantului Suprem.


16 (28) august 1916. № 962.
Șeful Statului major al districtului militar Odessa telegrafiază în data de azi : Din informații de la paza frontierei, la orele 10.30 15 august în România a fost declarată mobilizarea generală.
Valuev.
PMEmail Poster
Top
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

Topic Options Reply to this topicStart new topicStart Poll

 






[ Script Execution time: 0.0442 ]   [ 14 queries used ]   [ GZIP Enabled ]