Romanian Military History Forum - Part of Romanian Army in the Second World War Website



Pages: (4) 1 2 [3] 4   ( Go to first unread post ) Reply to this topicStart new topicStart Poll

> November 2012 - 70 years since Operation Uranus, November 1942 - November 2012
ANDREAS
Posted: December 15, 2012 11:15 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 814
Member No.: 2421
Joined: March 15, 2009



QUOTE
Warnings ?
The Romanian army flooded the Wehrmacht with warnings that the Soviets will strike in the next 24-48h. They did so all along October and early Nov. Each and every time nothing happened. Basically, they discredited their intelligence and their reputation.
That's why the Germans started to ignore them.
When it was to be serious, nobody believed the "yet another Romanian warning after dozens of false ones". Sad but true.


The multiple alarms you are talking about PaulC, were warnings about a progressive concentration of soviet forces and heavy weapons in the Kletskaya area, after the failed attempt to convice the German Command to undertake an operation designed to eliminate the soviet bridgehead south (west) of Don river. It's well known that from this bridgehead (and not only from this one!) the Soviet offensive started! It's at least a nonsense to speak about discredit of the romanian intelligence, since well prepared (detalied) reports from Abwehrgruppe B (the intelligence department of Army Group B ) to the famous (later, after the war) Reinhard Gehlen (from Fremde Heere Ost - Foreign Armies East the German military intelligence organization who was dealing with information gathering about the Soviet Military) were talking about the same thing (from october 1942), as romanian reports did! I don't know from where you extract such conclusions but they are far from reality...

This post has been edited by ANDREAS on December 15, 2012 11:16 am
PMEmail PosterYahoo
Top
Agarici
Posted: December 16, 2012 05:29 pm
Quote Post


Maior
*

Group: Members
Posts: 742
Member No.: 522
Joined: February 24, 2005



QUOTE (Agarici @ November 28, 2012 04:33 pm)
That’s true, MMM. My great-uncle, who was on the frontline at Don as a reservist, told me that he and his fellow officers looked on the map and everybody, in their discussion at the mess hall, thought and said that an attack from those directions was to be expected.


OFF-TOPIC:

Could knowing the name, the civilian occupation and the city of belonging (and the fact that he was at the Don's bend) be of any help in identifying my great-uncle's unit? Any help would be greatly appreciated, thank you in advance. Sorry for the off-topic.
PMEmail Poster
Top
Florin
Posted: December 17, 2012 05:28 pm
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



QUOTE (Dénes @ December 11, 2012 05:43 am)
QUOTE (dragos @ December 11, 2012 03:31 pm)
Since the Germans were aware of the situation of the Romanian Army and they ignored all the pleas and warnings of Romanian generals (including the request to liquidate the Soviet bridgeheads over the Don when the conditions were favorable), I'd say German Command bear full responsibility.

Did they ignore the warnings because of carelessness or ignorance, or they did not have the means to tackle the situation?

Gen. Dénes

My opinion: The Germans wrongly allocated / distributed their available means.
I understand that the frontline was very long, the distance for supply transportation was huge, but that obsession of Hitler with the city of Stalingrad was very costly to everyone - including his own army. They should remain outside the city and bomb the vessels crossing Volga River. The Germans had huge self-propelled siege mortars ("Karl") - why did they waste the lives of their soldiers?
And yes, I have to write about it... Hitler in those days was very, very optimistic about everything regarding Stalingrad because his doctors kept him on drugs. As they say in America, he was "high".

This post has been edited by Florin on December 17, 2012 08:58 pm
PM
Top
PaulC
Posted: December 18, 2012 09:07 am
Quote Post


Sergent
*

Group: Members
Posts: 159
Member No.: 3290
Joined: April 19, 2012



I agree that they shouldn't have entered the city. It made no sense. What made sense was to capture the Caucasus region.

As a what if - I wonder what would have happened if they had made a line on the Volga down to Astrakhan and trying to cut off the Caucasus from the Soviet Union. It would have left the soviets without oil.
Imagine a line - Voronej - Don River - Stalingrad- Volga-Astrakhan-Baku.

PMEmail Poster
Top
ocoleanui
Posted: December 18, 2012 09:33 am
Quote Post


Caporal
*

Group: Members
Posts: 117
Member No.: 2121
Joined: May 19, 2008



Very good article :

http://adevarul.ro/cultura/istorie/staling...ea34/index.html

This post has been edited by ocoleanui on December 18, 2012 09:34 am
PMEmail Poster
Top
ANDREAS
Posted: December 18, 2012 05:58 pm
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 814
Member No.: 2421
Joined: March 15, 2009



QUOTE
Very good article :
http://adevarul.ro/cultura/istorie/staling...ea34/index.html


From my point of view, though I will not deny that the compilation of points of view is not bad (as the book written by Antony Beevor is not a bad one!), she does not examines the essential cause of the disaster! Sure that the focus on the real situation of the Romanian Army with the necessary deficiencies, who I do not believe that are invented, is welcomed, but not here is the problem! To talk about disappointment assumes essentially the trust that you had before, fact that is not true if we speak about the way the Germans looked at the Romanian Army in 1941-1942!

This post has been edited by ANDREAS on December 18, 2012 06:00 pm
PMEmail PosterYahoo
Top
Victor
Posted: December 18, 2012 06:31 pm
Quote Post


Admin
Group Icon

Group: Admin
Posts: 4332
Member No.: 3
Joined: February 11, 2003



QUOTE (PaulC @ December 14, 2012 09:12 am)
QUOTE (dragos @ December 11, 2012 11:31 am)
Since the Germans were aware of the situation of the Romanian Army and they ignored all the pleas and warnings of Romanian generals (including the request to liquidate the Soviet bridgeheads over the Don when the conditions were favorable), I'd say German Command bear full responsibility.

Warnings ?

The Romanian army flooded the Wehrmacht with warnings that the Soviets will strike in the next 24-48h. They did so all along October and early Nov. Each and every time nothing happened. Basically, they discredited their intelligence and their reputation.
That's why the Germans started to ignore them.

When it was to be serious, nobody believed the "yet another Romanian warning after dozens of false ones". Sad but true.

The 3rd Army was actually attacked many times from September to 19 November 1942. On the front of the 13th Infantry Division were recorded 32 Soviet assaults, resulting in the loss of 115 officers and 3,648 soldiers. The 14th Infantry Division was attacked 17 times and lost 98 officers and 2,163 soldiers in the two preceding months of fighting. Needless to add that these were the two units that suffered the brunt of the Soviet offensive.
PMEmail PosterUsers Website
Top
MMM
Posted: December 18, 2012 06:56 pm
Quote Post


General de divizie
*

Group: Members
Posts: 1463
Member No.: 2323
Joined: December 02, 2008



QUOTE (Victor @ December 18, 2012 09:31 pm)

The 3rd Army was actually attacked many times from September to 19 November 1942. On the front of the 13th Infantry Division were recorded 32 Soviet assaults, resulting in the loss of 115 officers and 3,648 soldiers. The 14th Infantry Division was attacked 17 times and lost 98 officers and 2,163 soldiers in the two preceding months of fighting. Needless to add that these were the two units that suffered the brunt of the Soviet offensive.

Yes, Victor, but those were considered "raids" (incursiuni) by the Wehrmacht; not without reason... Somehow the truth is between the two "sides" of the story: the Romanians were neither "the boy who cried WOLF", nor "ignorant" to Soviet intentions.

This post has been edited by MMM on December 18, 2012 06:57 pm
PMEmail PosterUsers WebsiteYahoo
Top
Imperialist
Posted: December 18, 2012 07:53 pm
Quote Post


General de armata
*

Group: Members
Posts: 2399
Member No.: 499
Joined: February 09, 2005



QUOTE (PaulC @ December 18, 2012 09:07 am)
I agree that they shouldn't have entered the city. It made no sense. What made sense was to capture the Caucasus region.

Leaving the city unconquered would have meant leaving a bridgehead for the Soviets. The city had to be taken in order to eliminate the Soviet Army's use of it.
PM
Top
MMM
Posted: December 18, 2012 08:36 pm
Quote Post


General de divizie
*

Group: Members
Posts: 1463
Member No.: 2323
Joined: December 02, 2008



QUOTE (Imperialist @ December 18, 2012 10:53 pm)
QUOTE (PaulC @ December 18, 2012 09:07 am)
I agree that they shouldn't have entered the city. It made no sense. What made sense was to capture the Caucasus region.

Leaving the city unconquered would have meant leaving a bridgehead for the Soviets. The city had to be taken in order to eliminate the Soviet Army's use of it.

... and that's a huge thorn in most of the theories that say "Stalingrad should've been just passed"! Stalingrad, with its huge tank factory, with its role as port-city on the Volga, not the least with its symbolic name, was a "must" for an attack in that particular region! The mistake - IMHO - was that the Germans didn't cross the Volga north and south of it, surrounding it! But they didn't have the manpower to do that whilst maintaining pressure on Caucasus as well, so we're back to square one! :(
PMEmail PosterUsers WebsiteYahoo
Top
dragos
Posted: December 18, 2012 08:58 pm
Quote Post


Admin
Group Icon

Group: Admin
Posts: 2397
Member No.: 2
Joined: February 11, 2003



CODE
SSI
FRONTUL DE EST
STUDIU
rezumativ al informatiilor referitoare la operatiile armatei sovietice, în ofensiva
întreprinsa în perioada de iarna (cu începere de la 19 noiembrie 1942,
în sectoarele armatelor române
(Date informative din surse proprii)
A. GENERALITATI
I. ACTIUNI PREMERGATOARE OFENSIVEI SOVIETICE
Ofensiva sovietica din iarna anului 1942/1943 a fost o operatiune de o deosebita
dezvoltare.
Desi conceputa în cel mai mare secret, totusi, pregatirile ei au fost cunoscute cu un
apreciabil timp înainte de declansare, gratie informatiunilor obtinute si care au fost tot mai
concrete anuntând iminenta ei.
Primele informatiuni, obtinute catre începutul lunii octombrie 1942 – confirmate
apoi tot mai precis – arata ca scopul ofensivei armatei sovietice este spargerea frontului
în sectorul DONULUI si ajungerea la ROSTOV, pentru a izola astfel armatele aliate
din CAUCAZ de cele din Cotul DONULUI.
Aceasta operatiune urma sa fie conjugata cu altele pornite de la STALINGRAD si
Sud STALINGRAD.
În vederea realizarii – cu cele mai mari sanse de reusita – a acestei operatiuni,
Comandamentul superior sovietic a început din vreme, intense pregatiri pentru a obtine în
cel mai scurt timp, cât mai importante rezultate tactice si strategice.
Concomitent cu concretizarea pregatirilor materiale – în vederea declansarii
ofensivei – Comandamentul Suprem a mai luat si o serie de masuri de ordin propagandistic
– pentru sustinerea moralului – atât al trupelor luptatoare, cât si al populatiei.
Astfel, în tot cursul lunilor septembrie si octombrie, „Directia Politica a Armatei
Rosii”, a cautat sa tina cât mai ridicat moralul luptatorilor si, în special, pe cel al
aparatorilor STALINGRADULUI.
Ordinul nr. 4 din 1 septembrie 1942, semnat „Sovietul Suprem”, dupa ce releva
importanta apararii STALINGRADULUI, spune: „apararea STALINGRADULUI are o
importanta hotarâtoare pentru întreg frontul sovietic, nici un pas înapoi”; „totul
pentru STALINGRAD si marea Patrie”. În acest mod cauta sa tina sus moralul
luptatorilor pentru a apara STALINGRADUL, care în ofensiva ce fusese proiectata, urma
sa formeze un puternic cap de pod – alaturi de cel de la Sud de Don si Sud de
STALINGRAD, baze bune de plecare pentru ofensiva de iarna.
Activitatea întreprinsa în acest timp pentru mentinerea moralului, nu se duce
numai în rândurile armatei.
Se lucreaza intens si concomitent si asupra moralului populatiei din teritoriile
cucerite de trupele Axei si în special asupra celor din regiunea cotului DONULUI.
În afara de un mare numar de spioni, care împânzise acum teritoriul – ramas
neevacuat – care tin populatia într-o stare de teroare si de neliniste, avioanele sovietice
lanseaza continuu manifeste prin care se îndeamna ca:
- populatia sa treaca la acte de terorism si sabotaj;
- barbatii mobilizati sa treaca DONUL, izolati sau în grupuri, intrând în rândurile
armatei rosii, unde nu vor suferi pedeapsa etc.
În acelasi timp, autoritatile militare sovietice procedeaza la evacuarea partiala a
populatiei civile de pe malul stâng al DONULUI.
Aceste pregatiri de ordin propagandistic, moral sau de siguranta, mergeau paralel
cu cele propriu-zis militare.
Ocuparea malului de Sud al DONULUI în zona Kletskaia – Sirotinskaia – cu mult
înainte de declansarea ofensivei – denota preexistenta unui plan general de operatii,
conceput înca de la sfârsitul verii si care întrevede importanta lui, în desfasurarea
operatiunii proiectate.
Aceasta ocupare a malului de Sud al DONULUI, putea fi interpretata la acea vreme:
- fie ca o pregatire în vederea unor bune cantonamente de iarna, cunoscând ca la
Nord de Don (pe malul stâng) lipsa de cantonamente este notorie (stepa);
- fie ca sa serveasca de o buna baza de plecare, în vederea unei viitoare ofensive
sovietice.
Informatiunile de mai târziu au venit sa confirme ipoteza a doua.
De altfel, în legatura cu pregatirile materiale în vederea ofensivei, informatiuni
provenite din sursa de prizonieri si dezertori, aratau ca planul acestei actiuni prevazute a se
declansa în cursul lunii noiembrie 1942 fusese elaborat de MOSCOVA, cu mult înainte si
studiat si aprobat apoi de specialisti anglo-americani.
Prin aceste actiuni proiectate se spera a se obtine rezultate decisive cât mai repede,
odata pornita ofensiva.
Aceasta operatiune, urma sa se declanseze la o data cât mai apropiata de la data
terminarii concentrarii trupelor, a aprovizionarilor si a reparatiei podurilor necesare trecerii
DONULUI.
În cadrul acestei ofensive generale, actiunii din cotul DONULUI, Sovietele îi
acordau o importanta deosebita.
*
* *
Informatiunile despre pregatirea ofensivei sovietice devin tot mai precise catre
jumatatea a doua a lunii octombrie 1942.
Se confirma datele referitoare la aducerea pe frontul european de unitati din
Extremul Orient8.
Astfel, Divizia „Drapelul Rosu9” din BLAGOV-ESCENSK (Extremul Orient)
sosise în cursul lunii august 1942 în regiunea Nord DON.
Transporturile trupelor spre frontul european se face în cel mai mare secret.
La trecerea lor prin centre populate, vagoanele se închid.
Astfel, la CITA (unde exista un consulat japonez), soldatii nu aveau voie sa iasa
deloc din vagoane, pentru a nu se divulga directia si felul transporturilor.
Preparativele în vederea declansarii ofensivei (aducerile de trupe si materiale) se
face paralel atât în sectorul din Cotul DONULUI cât si la STALINGRAD si Sud
STALINGRAD.
Ele devin la sfârsitul lunii octombrie 1942, foarte intense.
Informatiuni tot mai persistente avute la data de 30 octombrie 1942 vin sa precizeze
acum, chiar si data începerii ofensivei, care va fi în primele zile ale lunii noiembrie (la 7
noiembrie), cu ocazia sarbatoririi aniversarii a 25 de ani de la revolutie (1917)10.
Paralel cu aceste informatiuni tot mai exacte asupra certitudinii ofensivei si
precizarea ei în timp, noi date, provenite din alte surse si sectoare ale frontului, arata ca ea
va fi simultana fie pe tot frontul de Sud, fie urmata imediat de una asupra Stalingradului si
Sud Stalingrad.
În acest scop afluxurile de mari efective de trupe si bogate materiale de lupta,
continua cu febrilitate în ambele sectoare11 înca de la începutul lunii octombrie, astfel:
În jur de STALINGRAD (în tot cursul lunii octombrie si noiembrie, coloane mari
de Infanterie si camioane circa 40 000 oameni) au fost vazute trecând Volga la Svetlai Jar
(30 km Sud-Est Stalingrad), precum si la Solondnichi (40 km Est Svetlai-Jar) îndreptându-se
spre Stalingrad.
Aceste trupe ar fi venite din Celiabinsk si Omsk (resturile Armatei 25 din Extremul
Orient).
Trecerea lor peste Volga se executa numai în timpul noptii, ziua neobservându-se
nici o miscare. Dupa trecere ele se deplasau pe soseaua ce duce spre Krasnoarmeisk (circa
18 km Sud Stalingrad).
Trupele observate erau contingente tinere.
Alte informatiuni mai precizau ca se asteapta în acelasi sector sosirea a înca trei
Divizii si a unor unitati de tancuri grele „K.V”.
În afara de aducerea de M.U. s-au luat masuri sa se completeze si efectivele
existente în front precum si armamentul lor.
Toate informatiunile primite concorda ca aceste trupe ce sunt trecute la Vest de
Volga, sunt destinate ofensivei generale sovietice ce ar începe la 7 noiembrie 1942 (ziua
aniversarii revolutiei), la care va lua parte si aproximativ 3 000 care de lupta12).
Concomitent cu trecerile de trupe la Vest de Volga, pe malul de Est al fluviului se
executa lucrari de organizarea terenului, santuri si cazemate, precum si câmpuri de mine.
Odata cu aducerea acestor noi trupe – în vederea operatiunilor proiectate, a început
si schimbari de unitati13, care a continuat în tot decursul lunii octombrie si începutul lui
noiembrie – precum si deplasari14 de trupe dintr-un sector în altul.
În plus, activitatea aviatiei inamice s-a accentuat în mod deosebit, atât ziua cât si noaptea.
Noi concentrari de forte se semnaleaza în acelasi timp si în partea de Sud a
Stalingradului (zona caii ferate) si în regiunea Zaza15.
În regiunea Zaza-Semkin se executa concentrari de numeroase trupe (circa trei
Brigazi), iar la Est de aceasta zona se semnaleaza miscari de trupe si care de lupta16.
De asemeni, au mai sosit de curând si noi trupe siberiene.
În regiunea Donului (Cotul Donului).
Si în regiunea Donului, ca si în aceea a Stalingradului, s-au observat în aceiasi
perioada de timp, masari de trupe – în special Infanterie, Artilerie si Care, precum si o vie
activitatea a aviatiei inamice.
În sectorul Donului (Raspopinskaia – Kletskaia) sosesc mereu unitati sovietice de
infanterie, artilerie si tancuri.
Informatiuni verificate precizeaza ca fiecare regiment de infanterie din linia I-a din
aceasta zona a fost întarit cu 1 regiment, artilerie precum si numeros material anticar.
Densitatea trupelor pe front este acum foarte mare.
Astfel, în sectorul aratat mai sus (3 km Est Raspopinskaia) – 3 Km Est Kletskaia –
pe o adâncime de circa 15 km se aflau concentrate la data de 4 noiembrie17:
- 12 regimente infanterie;
- 6 regimente artilerie;
- 1 Brigada (a 5-a) anticar;
- 1 Divizie cavalerie (cu 4 regimente);
- circa 100 care de lupta.
Alte informatiuni semnaleaza sosirea de noi forte sovietice. Astfel, s-au identificat
sosirea de unitati formate recent si care pâna la data de 6 noiembrie 1942 nu luasera parte
la razboi18 formate din infanterie, artilerie si tancuri.
*
* *
Aceste unitati au fost aduse în cursul lunii octombrie 1942 din regiunea Cikalov
(Sud Urali), unde s-au mai organizat si alte unitati. Efectivul fiecarui regiment astfel
format se ridica la circa 2 000 oameni si erau compuse din elemente noi mobilizate ca:
- barbati peste 46 de ani;
- condamnati;
- recuperabilii diferitelor spitale19.
Ansamblul informatiunilor primite din diferite surse, spre sfârsitul lunii octombrie
1942, duc la concluzia ca proiectata ofensiva se va produce în prima decada a lunii
noiembrie 194220, imediat dupa ameliorarea situatiei la Stalingrad – pentru care s-au luat
masurile necesare. Imediat ce aceasta situatie se va realiza, se va trece la ofensiva, fie întâi
pe frontul de la Sud Stalingrad în scopul de a pune stapânire pe pozitii mai bune care vor
servi ca baza pentru operatiuni ofensive în stil mai mare ce vor avea loc într-un alt sector
mai sensibil, fie în Cotul Donului pentru a sparge frontul si înainta spre Rostov dupa care,
vor actiona si fortele de la Sud Stalingrad, concomitent cu un atac Nord Stalingrad spre a
despresura orasul.
În aceasta actiune – precizeaza informatiunile – rolul principal îl vor avea aviatia si
unitatile blindate, care ar si fost pregatite în vederea acestei ofensive.
Datele informative primite în prima decada a lunii noiembrie 1942, arata ca
dispozitivul ofensiv sovietic era aproape realizat, declansarea actiunii fiind în functie de:
- conditiunile atmosferice favorabile pe care le astepta sa fie cât mai propice în
realizarea surprizei (ceata, ninsoare etc.).
- completarea informatiunilor asupra dispozitivului fortelor române si a
posibilitatilor de reactiune (rezerve tactice si strategice).
*
* *
Se pare însa ca ofensiva nu s-a dezlantuit în prima decada a lunii noiembrie atât
din cauza ca preparativele nu fusesera gata, cât si din cauza pierderilor suferite în urma
actiuni întreprinse de aviatia germano-româna la Nord de DON catre sfârsitul lui
octombrie si începutul lui noiembrie 1942.
*
* *
CONLUZIUNI
Rezumând faptele antemergatoare declansarii ofensivei sovietice – începuta la 19
noiembrie 1942 în Cotul Donului si urmata de aceea de la Sud de Stalingrad si apoi Nord
Stalingrad – reiese clar ca înca cu mult înainte (circa 3 luni de zile), Înaltul Comandament
Sovietic elaborase planul unei ofensive care sa aiba rezultate maxime, prin spargerea
frontului si cucerirea Rostovului, ca prim obiectiv strategic, izolând astfel armatele din
aceasta zona de cele din Caucaz.
Termenul începerii ofensivei era limitat între 7 si 12 noiembrie 1942.
Acest termen nu a putut fi respectat deoarece informatiunile obtinute ulterior lui,
aratau drept cauze:
- o întârziere în echiparea frontului (artileria si carele de lupta nu sosisera toate
în sectoarele respective, fapt ce ducea la situatia ca nu se putea declansa ofensiva în
rezultate maxime);
- datele informative relative la dispozitivul nostru în adâncime (în special
punctul privitor la rezervele tactice si strategice) nu era bine cunoscut înca;
- conditiunile atmosferice nu erau din cele mai prielnice realizarii surprinderii tactice.
De altfel, data precisa a declansarii ofensivei nu mai prezenta importanta deosebita
pentru noi, atâta vreme cât înca cu mult înainte se ajunsese la preciziune asupra
intentiunilor ofensive ale Sovietelor, în care scop afluxurile de trupe si materiale de razboi
erau în ultima vreme tot mai vizibile si mai intense.
Daca elaborarea planului a putut fi tinuta secreta o oarecare vreme, imediat când
primele pregatiri materiale au început sa ia forma concreta, intentiunile ofensive de iarna
ale sovietelor se precizau tot mai iminente, si ca sector de actiune, si ca idei operative
tactico-strategice.
Amânarea ei de la data propusa, având drept cauze, cele aratate mai sus, nu au mai
putut forma o problema de o prea mare importanta pentru Comandamentul Sovietic, care
stabilise totul în amânunt pentru un rezultat pe care îl scontau mai mare.
*
* *
Începerea ofensivei s-a facut în Cotul Donului în dimineata de 19 noiembrie 1942,
orele 5, pe o ceata deasa si dupa o prealabila pregatire de artilerie, de circa doua ore.
B. PLANUL DE OPERATIE AL ARMATEI SOVIETICE ÎN OFENSIVA DE
IARNA (19 NOIEMBRIE 1942)
SCOPUL OFENSIVEI
Ofensiva proiectata de soviete avea drept scop principal si imediat, separarea
armatelor de pe DON de cele din Caucaz având ca prim obiectiv strategic ocuparea
ROSTOVULUI21.
Aceasta operatiune aparea ca primordiala Înaltului Comandament Sovietic,
deoarece prin pastrarea actualului front de catre germani, ce avea un flanc sprijinit pe capul
de pod de la Voronej, iar cu celalalt pe Stalingrad, se mentinea pericolul unei bune baze de
plecare în vederea unei ofensive germane de primavara – de mari proportii – care ar fi vizat
ducerea grosului fortelor în susul Volgai, la Est de Moscova în directia Gorki, cazând
astfel pe caile de comunicatii ale armatelor sovietice si obligându-le desigur la o batalie cu
frontul rasturnat.
Ca rezultate imediate ale ofensivei sovietice se realiza:
- degajarea Stalingradului si nimicirea fortelor germane aflate acolo – daca nu se
vor retrage la timp;
- distrugerea armatelor române, aflate în Cotul Donului si la Sud de Stalingrad
si scoaterea lor definitiv din lupta, impunând astfel guvernului român, încheierea unei
eventuale paci separate;
- usurarea situatiei trupelor din Caucaz, prin eventuala deplasare a fortelor
germane si aliate de pe acest front spre a nu fi taiate de bazele lor. Pentru realizarea acestor
scopuri, planul general de operatii prevedea:
a. Initial
Atac cu fortele de pe Don în directia generala Sud, iar cu fortele de la Sud de
Stalingrad, initial spre Vest pentru a face jonctiunea cu fortele de pe Don, în regiunea
Kalaci, realizându-se astfel încercuirea trupelor germano-române de pe frontul Stalingrad.
b. Ulterior
Continuarea atacului spre Sud-Vest în directiunea Proletarskaia-Salsk-Rostov,
pentru a izola fortele aliate din Caucaz.
*
* *
C. TOTALUL PROBABIL AL FORTELOR SOVIETICE DIN FATA
ARMATELOR ROMÂNE CARE SE GASEAU ÎN DISPOZITIV LA DECLANSAREA
OFENSIVEI (Schita nr. 1).
La declansarea ofensivei de iarna, fortele sovietice aflate pe front au fot cu
aproximatie urmatoarele (Schita anexa nr. 1).
1. Pe frontul Donului (în fata Armatei III si parte din Armata 6 Blindata germana)
se gaseau:
- Armata 65 cu 9 Divizii infanterie si anume:
- Divizia 4 Garda; - Divizia 23; - Divizia 24; - Divizia 27 Garda; - Divizia 40
Garda; - Divizia 252; - Divizia 258; - Divizia 304; - Divizia 328.
- Armata 21 cu 7 Divizii infanterie si anume:
- Divizia 63; - Divizia 76; - Divizia 96; - Divizia 277; - Divizia 293; - Divizia 297;
- Divizia 333.
- Armata 5 Blindata cu 13 Divizii infanterie si anume:
- Divizia 14 Garda; - Divizia 47 Garda; - Divizia 111; - Divizia 119; - Divizia 124;
- Divizia 132; - Divizia 149; - Divizia 150; - Divizia 162; - Divizia 197; - Divizia 203;
- Divizia 278; - Divizia 346.
- Corpul 16 Blindat* cu 5 Brigazi si anume:
- Brigada 8; - Brigada 64; - Brigada 91; - Brigada 121; - Brigada 148; - Brigada 148.
- Corpul 3 Cavalerie Garda* cu 3 Divizii si anume:
- Divizia 5 Motorizata; - Divizia 6 Motorizata; - Divizia 32 Cavalerie.
- Corpul 8 Cavalerie* cu 5 Divizii si anume:
- Divizia 13; - - Divizia 21; - Divizia 55; - Divizia 75; - Divizia 112.
- Corpul 1 Blindat
- Corpul 26 Blindat (cu un total de 12 Brigazi blindate, din care se cunosc):
- Brigada 8 Garda; - Brigada 19; - Brigada 89; - Brigada 117; - Brigada 157;
- Brigada 174; - Brigada 177; - Brigada 187; - Brigada 14 Motorizata; - Brigada 6 Distrugere.
Deci un total de:
3 Armate (65, 21 si 5 blindate având în compunerea lor urmatoarele M.U.:
- 2 Corpuri Cavalerie (3 Garda si 8); cu un total de 8 Divizii (din care 2 Motorizate);
- 29 Divizii infanterie;
- 18 Brigazi blindate din care una de distrugere;
- 1 Brigada infanterie motorizata.
TOTAL:
- 37 Divizii infanterie si cavalerie;
- 18 Brigazi blindate si distrugere;
- 1 Brigada motorizata.
ADICA: 56 mari unitati pe Don, în fata Armatei III româna si în parte în fata
Armatei 6 Blindata germana.
2. Pe frontul Armatei 4 române (în regiunea Sud Stalingrad – Mali – Derbeti),
se gaseau:
Armata 64 având:
- 5 Divizii infanterie si anume:
- Divizia 29; - Divizia 36 Garda; - Divizia 126; - Divizia 131; - Divizia 422.
- 2 Brigazi infanterie si anume:
- Brigada 94; - Brigada 96.
- 2 Brigazi blindate anume:
- Brigada 155; - Brigada 235.
Armata 57 din care se cunosc:
- Divizia 38 Infanterie; - Divizia 169; - Brigada 61 motorizata; - Brigada 102 blindata;
- Unitati apartinând sectoarelor întarite (batalioane de mitraliere si artilerie).
Armata 51 din care se cunosc:
- Divizia 91; - Divizia 302.
Corpul 4 Cavalerie având 3 Divizii:
- Divizia 61; - Divizia 81; - Divizia 115.
8 Brigazi blindate apartinând probabil Corpurilor 4 si 13 blindat.
La începutul ofensivei se gaseau în aceasta regiunea (la Vest de Volga) circa:
- 8 Divizii Infanterie;
- 8 Brigazi blindate (apartinând probabil Corpului 4 blindat si 13 blindat);
- 3 Divizii de cavalerie (Corpul 4 Cavalerie).
TOTAL: 17 Mari Unitati.
AVIATIA
Atât pe frontul Donului cât si în zona Stalingrad se gaseau:
- 3 Armate aeriene.
- Armata 8 Aeriana la ???22 din a carei organizare faceau parte mai multe Divizii
de aviatie printre care si Divizia 102 Aviatie.
- Armata 16 Aeriana la Kamâsin (circa 170 km N.N. Est Stalingrad), cu:
- Divizia 271 Aviatie; - Divizia 205 Aviatie; - Divizia 227 Aviatie.
În organizarea acestei Armate intra probabil si Corpul 1 Aviatie.
- Armata ???23 Aeriana la Kalaci (circa 200 km S.E. Voronej).
Organizarea acestei armate nu se cunoaste.
3. În Caucaz.
La declansarea ofensivei de pe Don, pe acest teatru de operatiuni se gasea:
a. În regiunea Novorossiisk-Tuapse:
- Armata 47, având 3 Divizii si anume:
- Divizia 216; - Divizia 30 Infanterie Garda; - Divizia 8.
- Armata 56, din care se cunoaste:
- Divizia 339 Infanterie; - 3 Brigazi Infanterie (din care 2 Brigazi Infanterie marina).
b. În regiunea Ordjonikidze:
În sectorul Diviziei 2 V.M. si a unitatilor vecine se aflau:
- Resturi din:
- Divizia 351; - Divizia 295; - Divizia 24; - Brigada 2 blindata; - 6 Brigazi (circa)
infanterie si anume: - Brigada 5; - Brigada 10; - Brigada 34; - Brigada 39; - Brigada 64; -
Brigada 155.
Pe tot frontul din Caucaz a actionat si Armata 5 Aeriana
*
* *
În afara de fortele existente pe frontul Donului si Sud Stalingrad, majoritatea unitatilor
au fost aduse din interiorul URSS si numai o mica parte din alte sectoare de lupta.
În general Marile Unitati au venit cu armamentul complet si doar câteva unitati
l-au primit pe zona de concentrare.
D. DESFASURAREA OFENSIVEI
Faza I-a între 19 noiembrie – 15 decembrie 1942 (Schitele nr. 2, 3, 4 si 5).
1. Generalitati
Cu câteva zile înainte de începerea ofensivei activitatea Marilor Unitati Sovietice
s-a manifestat prin:
- incursiuni duse în diferite puncte ale frontului cu unitati care uneori au atins
valoarea unui regiment (de obicei 1-2 batalioane);
- bombardamente de artilerie si aviatie, executate asupra posturilor de comanda
si cantonamentelor ocupate de trupele amice si asupra cailor de comunicatie.
2. Scopul ofensivei de pe Don si Sud Stalingrad (aratat mai sus) adica:
Ideea operativa generala.
Initial.
Atac cu fortele de pe Don în directia generala Sud, iar cu cele de la Sud
Stalingrad, initial spre Vest, pentru a face jonctiunea cu fortele de pe Don, în regiunea
Kalaci (realizând astfel încercuirea trupelor româno-germane din regiunea Stalingrad).
Ulterior.
Atac în directia Rostov pentru a separa trupele din Caucaz de cele de la Nord de
linia Stalingrad – Rostov.
3. Ofensiva de pe Don de la 19 noiembrie la 24 noiembrie 1942 (în fata Armatei a
III-a) (Schita nr. 2 si 5):
Ideea operativa speciala.
Initial.
Atac de ruptura pe frontul Ielansky – Kletskaia, realizat cu o masa de care de lupta
(Armata 5 Blindata si Corpul 8 Cavalerie) actionând pe trei coloane paralele, de-a lungul vailor:
Tucan, Tarita si Sud Kletskaia, cu directia generala, zona din jurul localitatii Pierelazovski.
Dupa ruperea frontului, unitatile blindate (cu infanterie purtata chiar pe care)
urmate de unitati de cavalerie motorizata si infanterie, au largit spartura atingând catre 24
noiembrie 1942 râul Cyr.
Ulterior.
Atac catre Sud-Est – în directia Kalaci – cu parti din unitatile blindate care ocupasera
în regiunea Kletskaia – pentru a face jonctiunea cu unitatile care operând din regiunea Sud
Stalingrad – prin Zeti – se îndepartau în directia generala Nord-Vest, spre Kalaci.
4. Ofensiva de la Sud Stalingrad – de la 19 noiembrie la 12 decembrie 1942
(în fata Armatei a IV-a)
Ideea operativa speciala.
Initial.
- Degajarea Stalingradului.
- Distrugerea armatei române de la Sud de Stalingrad.
Ulterior.
Atac cu o parte din forte în directia Plodovitoie – Abganerovo, apoi spre N-V
în directia Zeti – Kalaci, pentru a face jonctiunea cu fortele ce operau la Est de Kletskaia.
Restul fortelor urma sa faca fata unui atac de flanc probabil, dat de catre trupele
româno-germane din Stepa Calmuca.
Pentru realizarea acestui plan, fortele sovietice din fata Armatei a IV-a române au
actionat printr-un atac de ruptura pe doua directiuni;
- Tundutovo – Tinguta – Abganerovo;
- Zaza – Plodovitoje – Abganerovo.
Atacul s-a realizat ca si pe frontul Donului, cu care de lupta însotite de cavalerie.
Coloana mecanizata care actiona în zona Tundutovo – Tunguta, s-a dirijat catre
Kalaci prin Zeti, participând astfel la jonctiunea cu fortele sovietice ce ajunsesera în zona
Kletskaia, la Kalaci.
*
* *
Prin operatiunile initiale ale fortelor sovietice atât a celor de pe Don cât si de la
Sud de Stalingrad, s-a cautat a se obtine în general:
- ruperea pozitiei de rezistenta;
- anihilarea armamentului anticar;
- distrugerea sau scoaterea din lupta a artileriei;
- paralizarea actiunii de Comandament si împiedicarea functionarii legaturilor prin
bombardarea si atacul posturilor de comanda.
În Caucaz.
În timpul Fazei I-a a ofensivei sovietice de pe Don si Sud Stalingrad, în Caucaz au
fost lupte cu caracter local.
*
* *
Operatiunile Fazei I-a a ofensivei sovietice s-a soldat catre 15 decembrie 1942 cu
urmatoarele rezultate:
a. Fortele sovietice care au actionat la Sud de Don au ajuns pe râul Cyr, aducând
în acelasi timp noi întariri si executând numeroase atacuri.
În acelasi timp, la Nord de Don, în zona Jelenskaia – Vesenskaia se concentra o
noua Armata, cu care mai târziu, catre data de 20 decembrie 1942, împreuna cu cele aflate
pe frontul Cyr, s-a continuat ofensiva pe directia Millerovo si apoi spre Sud-Vest,
conjugata cu actiunea fortelor de la Sud Stalingrad.
b. Fortele sovietice care au actionat din regiunea Sud Stalingrad.
Imediat ce s-a facut jonctiunea de la Kalaci (în vederea încercuirii Stalingradului),
majoritatea fortelor au continuat ofensiva catre Sud-Vest, în lungul caii ferate Stalingrad –
Salsk, cu rezultate variabile, ajungând catre 15 decembrie 1942, pe linia Kotelnikovo –
Pimen – Ciorni – Obilnoje.
Faza I-a a ofensivei sovietice se termina catre data de 15 decembrie 1942 când
fortele lor ajung pe aliniamentul: râul Cyr – Don – Obilnoje (schita nr. 4).
Faza a II-a de la 15 decembrie 1942 la 1 ianuarie 1943 (schita nr. 2).
Concomitent cu ajungerea fortelor sovietice pe linia: râul Cyr – Don – Obilnoje, se
produce ofensiva sovietica în sectorul ocupat de armata italiana si care avea drept obiectiv
interceptarea caii ferate Voronej – Rostov.
În acest scop s-a actionat cu directia de atac Boguciar, interceptându-se calea ferata
de mai sus, în punctul Kotelnikovo, presând în acelasi timp si în directia Millerovo.
360
Vol. II: Succese si esecuri (1.I.1942 – 30.VI.1943)
Aceasta actiune a fortelor sovietice, care reusisera sa depaseasca chiar calea ferata
Voronej – Millerovo, a obligat fortele româno-germane aflate pe râul Cyr sa se replieze
catre Sud-Vest (pe Donet).
Aceasta operatiune a dat posibilitate fortelor sovietice ce actionasera pe Don, ca
împreuna cu cele de la Sud Stalingrad, ce ajunsesera pe linia Kotelnicovo – Pimen – Ciorni
– Obilnoje, sa reia înaintarea spre Rostov.
Contra ofensiva germano-româna întreprinsa pâna catre 15 decembrie 1942, pentru
despresurarea Stalingradului, nu a reusit. Inamicul reia atacul cu noi forte si mase de care
de lupta. Atacul este dirijat spre Sud-Vest, în lungul caii ferate Stalingrad – Salsk, reusind
sa atinga, catre finele lunii decembrie 1942 si începutul lunii ianuarie 1943, râul Sal.
La finele acestor operatiuni, fortele armatei române au fost retrase în linia a II-a a
fontului, pentru refacere.
În Caucaz.
a. În regiunea Ordjonikidze.
Ca urmare a rezultatelor obtinute în timpul fazei a II-a a ofensivei sovietice, fortele
germano-române (Divizia 2 V.M.) ce se gaseau în regiunea Ordjonikidze, au fost obligate
sa se replieze catre Nord-Vest, cu directia generala Rostov.
Divizia 2 V.M. care executa aceasta repliere a reusit adeseori sa rupa contactul cu
inamicul.
b. În regiunea Novorosiisk – Tuapse.
În aceasta faza, fortele sovietice au continuat cu aducerea de materiale (în special
care) în vederea conjugarii efortului cu cel al fortelor ajunse aproape de Rostov.
*
* *
Pe acest front fortele sovietice au actionat în general cu unitati de infanterie
sprijinite de artilerie, aruncatoare si aviatie.
Luptele din Caucaz care continua si dupa scoaterea Armatei III si IV române de pe
front, sunt caracterizate prin atacuri date de trupe proaspete sprijinite de care de lupta.
Aceste operatiuni au drept scop ruperea frontului si lichidarea Capului de pod de la Cuban.
La aceasta operatiune concura si fortele aflate în zona Rostov care actioneaza în lungul
litoralului de Est a Marii de Azov, cum si fortele grupate în regiunea Sud Ghelendjik prin
debarcari (executate la începutul lunii februarie 1943) la Vest de Novorossiisk.
Din modul cum a fost pregatita si s-a desfasurat ofensiva sovietica din iarna
1942/1943 în sectorul Armatelor române, se pot desprinde urmatoarele concluziuni:
1. Ofensiva a fost conceputa si pregatita (moral si material) cu multa grija, cu
mult înainte de declansarea ei.
2. Ofensiva a fost bazata pe întrebuintari de mari mase de unitati blindate ce
urmau sa fie sprijinite de aviatie. Ea a fost precedata printr-o intensa activitate de aviatie care a
actionat asupra posturilor de comanda si spatelui trupelor noastre, în scopul de a dezorganiza
transmisiunile si transporturile, cum si pentru a influenta asupra moralului apararii.
3. A utilizat la maximum conditiunile meteorologice, când apararea nu putea sa
actioneze în special prin aviatie si materialul anticar.
4. S-au precizat cu anticipatie, amplasamentele artileriei si a mijloacelor anticar
ale apararii, în care scop s-au executat numeroase incursiuni, recunoasteri aeriene si s-a
facut uz de multi spioni.
5. Ofensiva a fost dezlantuita în urma unei scurte si puternice pregatiri de artilerie si
aruncatoare, dupa care au intrat în actiune unitatile blindate.
6. Ofensiva a putut sa fie realizata datorita masurilor luate pentru: completarea
efectivelor de M.U. aflate pe front, aducere de mari rezerve si instruirea speciala a
echipajele unitatilor blindate.
În vederea ofensivei proiectata s-a facut uz de:
- aducerea unor mari contingente de asiatici care au completat efectivele
unitatilor operative;
- înlocuirea barbatilor din întreprinderile industriale, de la diferite formatiuni si
servicii auxiliare, de la unitatile A.A., etc. prin femei; disponibilul astfel realizat s-a
încadrat în unitatile operative;
- aducerea unor Mari Unitati din Asia Medie (Corpul 4 Cavalerie de pe frontiera
Afganistanului) si Siberia (Parti din Armata 25, Divizia „Drapelul Rosu”) etc.
- pregatirea speciala a echipajelor Carelor de lupta formate în majoritate din
tineretul luat în special din întreprinderile industriale, tineret încadrat cu fanatism doctrinei
comuniste.
Fata de modul cum s-a desfasurat ofensiva la care a concurat aproape toate armele,
este de observat ca numai aviatia nu si-a putut desfasura în mod complet posibilitatile
pentru sprijinirea unitatilor terestre, marginindu-se numai la o activitate foarte redusa din
cauza conditiunilor meteorologice complet neprielnice ei.
E. CONCLUZIUNI ASUPRA:
1. PREGATIREA PROFESIONALA A UNITATILOR SOVIETICE
Din felul cum au decurs operatiunile se pot trage urmatoarele concluziuni asupra
pregatirii profesionale a unitatilor sovietice.
a. INFANTERIA
Trupa.
Unitatile de infanterie par sa fi fost în general slab instruite, cu posibilitati proprii
reduse, actionând numai când au fost sprijinite de artilerie si în special de blindate.
Când au actionat independent de acestea, nu au mai avut un spirit ofensiv prea
accentuat.
Ofiterii.
Comandantii micilor unitati, slab pregatiti ca urmare a provenientei lor si a scurtei
durate a stagiului facut în diferite scoli. (Majoritatea recent promovati din grade inferioare,
fara nici o cultura).
Ofiterii mai mari în grad si cei de cariera, mai bine pregatiti si cu posibilitati de a
mentine disciplina si moralul.
b. ARTILERIA.
Trupa.
O pregatire tehnica mai îngrijita cu o trupa mai bine instruita si disciplinata.
Ofiterii.
Bine pregatiti.
c. CAVALERIA.
Trupa.
A dovedit o buna pregatire si un spirit ofensiv destul de dezvoltat. Au atacat chiar
executând sarje (în regiunea Vest lacurile Zaza).
Ofiterii.
Cu o buna pregatire profesionala si cu moral ridicat.
d. BLINDATELE.
Pregatirea personalului unitatilor blindate a fost facuta cu multa grija înca cu mult
înainte de actuala ofensiva. El a fost recrutat în conditiuni speciale si din specialisti (fosti
tractoristi, mecanici, din întreprinderile industriale etc.).
Personalul era în majoritate format din tineri cu un moral ridicat (în mare parte
comsomolisti). La buna lor pregatire profesionala si în special pentru a actiona noaptea si
în orice conditiuni atmosferice, s-a insistat mult, prin aplicatiile facute în câmpurile de
instructie. Aici li s-a demonstrat încrederea ce trebuie sa aiba si în material, prin
experientele facute asupra rezistentei blindajului carului.
e. AVIATIA.
Date complete asupra pregatirii profesionale a unitatilor de aviatie care au activat
pe frontul armatelor române în timpul acestei ofensive, lipsesc. Aceasta se explica prin
faptul ca aviatia nu a putut actiona din cauza timpului nefavorabil.
Totusi din redusa sa activitate s-a dedus ca personalul este destul de bine pregatit si
hotarât în actiune.
Nu pregeta în actiunile unde sunt folosite armele de bord (au actionat la înaltimi de
50 metri din cauza cetii) când au conlucrat la actiunea infanteriei si carelor, vizând însa
mai mult realizarea unui efect moral.
2. DOTAREA CU ARMAMENT DE TOT FELUL.
Aceasta ofensiva a fost caracterizata printr-o mare abundenta de material.
Unitatile de orice arma, participante la actiune au fost dotate cu mijloace bogate, în
vederea unei cât mai bune îndepliniri a misiunii ce le reveneau.
Astfel la unitatile de infanterie si cavalerie s-a remarcat un mare numar de arme
automate, pusti anticar si aruncatoare de toate calibrele.
Arme speciale nu au fost observate.
Unitatile de artilerie au avut în folosinta:
- tunuri de 76 mm;
- tunuri si obuziere de 122 mm;
- obuziere de 155 mm;
- aruncatoare de 120 mm;
- aruncatoare „Katiusa”;
- tunuri anticar de calibru mijlociu încadrate în regimente anticar.
Parte din materialul folosit a fost motorizat, parte tractat si restul hipo.
Unitatile de care au avut în dotarea lor:
- care grele „K.V.” de 52 sau 44 tone sau de provenienta engleza de 40-45 tone;
- care mijlocii T. 34 de 25 tone;
- care usoare T. 70 de 9,2 tone.
3. METODA DE LUPTA A DIFERITELOR ARME
1. Unitatile blindate.
Corpurile blindate se pare ca au luptat initial la ruperea frontului pe Regimente si
Brigazi. Ele au fost întrebuintate pe directiile principale de atac, pe esaloane25, în strânsa
legatura cu unitatile de artilerie si infanterie. Aveau misiunea de a rupe sistemul defensiv al
adversarului, a distruge sau anihila artileria anticar si divizionare si de a ajunge pe linia
posturilor de comanda spre a dezorganiza actiunea de Comandament.
Unitatile de care, date în sprijinul infanteriei (care de cele mai multe ori a
transportat-o) avea misiunea de a distruge infanteria inamica si a înlatura din calea
infanteriei proprii, blindatele inamice.
În general, unitatile blindate nu au angajat lupta „car contra car” decât în cazul
unei superioritati absolute a unitatii de care proprii sau în teren favorabil. Acele care de
lupta ce erau dotate cu o viteza mare, nu actionau de front ci numai de flanc si spate.
Dupa ruperea frontului, Corpurile Blindate (Corpul 16, 1, 26) au fost întrebuintate
pentru exploatarea succesului si distrugerea infanteriei inamice, pe anumite directii. În cazul
întâlnirii carelor adverse si numai când au avut superioritate, Corpurile Blindate au intrat în
actiune cu totalitatea mijloacelor anticar proprii, iar cu o parte din blindate au manevrat
pentru a desparti unitatile de care inamice, de infanterie însotitoare; astfel, au mers pe
directie la obiectivul fixat. Unitatile blindate au actionat întotdeauna prin surprindere,
ascunzându-si cu grija orice miscare.
2. Unitatile motorizate, au fost folosite în general dupa ruperea frontului de catre
unitatile blindate, precum:
- ocuparea si pastrarea terenului cucerit;
- ocuparea unor puncte importante si mentinerea lor pâna la sosirea grosului;
- siguranta flancurilor;
- ocuparea punctelor obligate de trecere;
- acoperirea zonelor de regrupare a fortelor proprii;
- urmarirea, numai dupa ce infanteria propriu-zisa se afla pe linia artileriei inamice.
3. INFANTERIA.
A respectat în totul dispozitiunile ordinului nr. 306 din 8 octombrie 1942 al
Comisariatului Apararii URSS (anexat în copie), prin care:
- unitatile de infanterie (care nu au urmat carele de lupta) au atacat într-un dispozitiv
aproape liniar, fara a avea o adâncime mare, utilizând însa totalitatea mijloacelor de foc;
- rezervele infanteriei au fost plasate pe directiile de efort, înlocuind la momentul
oportun, unitatile greu încercate;
- unitatile de infanterie au fost dotate cu numeros material automat, aruncatoare26
si armament anticar (în special pusti anticar).
4. ARTILERIA.
Întreaga artilerie Divizionara a marilor unitati din rezerva – chiar de la începutul
ofensivei – a fost plasata cât mai înainte si în zonele stabilite pentru efortul principal.
Artileria a sprijinit atacul carelor si al infanteriei prin bombardamente masive pâna
la limita maxima a bataii materialului.
5. CAVALERIA.
A actionat în strânsa legatura cu carele de lupta, exploatând succesul în adâncime
si lateral, pentru a disocia sistemul de aparare inamic si a produce panica.
Adeseori a luptat mult si pe jos.
4. CARACTERISTICILE ARMELOR ÎNTREBUINTATE DE SOVIETE ÎN
CURSUL ACESTEI OFENSIVE
ARMAMENT DE INFANTERIE
[…]
5. DOTAREA CU AVIATIE; CARACTERISTICILE MATERIALULUI;
METODE DE LUPTA
a. Materialul folosit de cele trei Armate aeriene care fusese destinate a concura la
ofensiva din 19 noiembrie 1942, a fost:
- avioane I.A.K. 1;
- avioane M.I.G. 1 si M.I.G. 3;
- avioane L.A.G.G. 3 si L.A.G.G. 5;
- avioane I. 16 (Rata); II. 1534; I. 180;
- avioane americane.
Metoda de lupta.
La începutul acestei ofensive, din cauza conditiilor meteorologice complet
nefavorabile – aviatia sovietica n-a putut sa coopereze cu armele terestre, asa era prevazut
în planul initial (în special în colaborarea cu carele a actionat sporadic – în sectoare lipsite
de aparare A.A. prin arme de bord – cautând astfel a obtine mai mult efecte morale).
Ulterior, când conditiunile atmosferice au permis, activitatea aviatiei a sporit
folosind urmatoarele metode de lupta:
a. Aviatia de vânatoare.
Formatiunile aviatiei de vânatoare, s-au ferit sa angajeze lupta atunci când erau în
inferioritate numerica; când însa aceasta superioritate era evidenta (cel putin 12 avioane),
atunci ea devenea agresiva cautând sa obtina surpriza prin atac executat de la mare
înaltime, utilizând norii si soarele în spate.
În angajare, formatiunile de avioane de vânatoare sovietice, se formau în doua
grupuri (prin scindare) atacând pe directiuni.
În general aviatia de vânatoare sovietica nu a atacat bombardierele inamice când
acestea se gaseau în formatiuni strânse.
b. Aviatia de bombardament.
A atacat atât ziua cât si noaptea cu avioane izolate.
În general atacurile de zi au fost executate de la mari altitudini, iar noaptea, sub
1 500 metri.
6. SISTEME DE APROVIZIONARI.
Pâna la declansarea ofensivei sovietice, aprovizionarea trupelor aflate pe pozitii
s-a facut prin exploatari locale, completate prin aduceri din înapoi în special pentru: zahar,
tutun, carburanti si munitiuni.
Administratia militara a ridicat de la populatia locala din zona frontului si din
spatele acestuia aproape toate alimentele existente, considerându-le drept impozit în natura
pe anul 1944.
Transporturile de aprovizionari s-au facut cu calea ferata prelungita cu transporturi
auto pâna în imediata apropiere a frontului.
Dupa declansarea ofensivei sovietice si în decursul ei, aprovizionarea trupelor s-a
bazat, de asemeni, pe exploatari locale, completata cu capturi de razboi din depozitele
româno-germane si aduceri din înapoi în special pentru carburanti si munitiuni.
În acest din urma scop, s-a facut uz de transporturi pe calea ferata, prelungita prin
transporturi auto.


Source: Jurnalul Maresalului Ion Antonescu - vol. II, Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Corneliu M. Lungu
PMUsers WebsiteYahoo
Top
Florin
Posted: December 19, 2012 04:51 am
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



QUOTE (MMM @ December 18, 2012 03:36 pm)
QUOTE (Imperialist @ December 18, 2012 10:53 pm)
QUOTE (PaulC @ December 18, 2012 09:07 am)
I agree that they shouldn't have entered the city. It made no sense. What made sense was to capture the Caucasus region.

Leaving the city unconquered would have meant leaving a bridgehead for the Soviets. The city had to be taken in order to eliminate the Soviet Army's use of it.

... and that's a huge thorn in most of the theories that say "Stalingrad should've been just passed"! Stalingrad, with its huge tank factory, with its role as port-city on the Volga, not the least with its symbolic name, was a "must" for an attack in that particular region! The mistake - IMHO - was that the Germans didn't cross the Volga north and south of it, surrounding it! ....

MMM, I think the Germans did the big mistake to not use the equipment they already had!
I previously noticed this in my own reply to Gen. Dénes.
The German industry manufactured 6 "Karl" between November 1940 and August 1941. So they were ready!
I understand, the huge "Dora" was too cumbersome to be sent to the end of the world, and also "Dora" needed two railroads in parallel, because it was running on both. But "Karl" was self-propelled, with tracks. Slowly, slowly, in few weeks the 6 machines would be near Stalingrad.
I simply do not understand why Hitler and OKW sacrificed the lives of so many good men in stupid street fights, instead of using the 6 "Karl" in the same time and blast the . . . . out of that city.

This post has been edited by Florin on December 19, 2012 05:02 am
PM
Top
dragos
Posted: December 19, 2012 08:18 am
Quote Post


Admin
Group Icon

Group: Admin
Posts: 2397
Member No.: 2
Joined: February 11, 2003



I don't see the usefulness of siege artillery at Stalingrad. They were useful for blasting away fortifications but in a huge city like Stalingrad what would they achieve? Couldn't prevent concentration of infantry inside the city and they were vulnerable to counterattacks.
PMUsers WebsiteYahoo
Top
Dénes
Posted: December 19, 2012 08:51 am
Quote Post


Host
Group Icon

Group: Hosts
Posts: 4347
Member No.: 4
Joined: June 17, 2003



QUOTE (dragos @ December 19, 2012 02:58 am)
[CODE]SSI
FRONTUL DE EST
STUDIU

English, please! :lol:

P.S. Very interesting. Thanks for sharing.
The question, as it's always with intelligence sources, is how much of it was actually true.

Gen. Dénes

This post has been edited by Dénes on December 19, 2012 08:57 am
PMEmail PosterUsers Website
Top
MMM
  Posted: December 19, 2012 01:11 pm
Quote Post


General de divizie
*

Group: Members
Posts: 1463
Member No.: 2323
Joined: December 02, 2008



QUOTE (Dénes @ December 19, 2012 11:51 am)
how much of it was actually true.

Gen. Dénes

Ahem... right! Actually, how much of it is actually taken into consideration by the proper authorities... which seems to NOT have been the case with Wehrmacht in 1941-1942!
PMEmail PosterUsers WebsiteYahoo
Top
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

Topic Options Pages: (4) 1 2 [3] 4  Reply to this topicStart new topicStart Poll

 






[ Script Execution time: 0.0464 ]   [ 14 queries used ]   [ GZIP Enabled ]