Romanian Military History Forum - Part of Romanian Army in the Second World War Website



Pages: (5) « First ... 3 4 [5]   ( Go to first unread post ) Reply to this topicStart new topicStart Poll

> Russo-Turkish War
Petre
Posted: April 02, 2021 03:14 pm
Quote Post


Maior
*

Group: Members
Posts: 791
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - http://www.vostlit.info/ ( The Eastern Literature )

P.N. Glebov.
The memories of an army officier 1828-1829
Biblioteka dlia citenia, Tom 13, 1835

Asa ce ne-a pictisit Bulgaria cu geamiile ei ruinate, cu asediile de cetati si cu ciuma, încât eram gata nu doar sa urcam pe stâncile abrupte ale Hemusului, actualul Balkan, dar si sa îmbatrânim acolo printre nori, furtuni umbrele eroilor din toate timpurile si colibele pastorilor Rumeliei, doar sa scapam de stepa monotona, de transeele lungi cu bresh-bateriile si demontir-bateriile lor, dar mai ales de Poezia orientala si de ciuma. Aceasta stepa întinsa dintre Dunare si Balkani, numita Bulgaria, cu toate podgoriile ei, cu livezile de maslini si cu valurile mejestuoase ale marii, n-a fost la înaltimea asteptarilor noastre; iar bolile, rezervele insuficiente de hrana, locurile de cartiruire paraginite, amintirile despre zilele fericite în patria noastra draga si iarna trista ne-au încruntat la toti sprâncenele : fetzele cele mai vesele erau acum posace si încetosate. Trebuia sa fi vazut cetatea Kiustenge, unde am stat toata iarna, ca sa întelegi dezgustul nostru fata de Bulgaria si de bulgari.
Fara îndoiala H. Balzac este marele om al vremurilor noastre cu descrierea mizeriei si umezelii, dar eu îndraznesc sa sustin ca nici marea lui imaginatie nu putea creea ceva mai murdar si mai umed ca aceasta nefericita cetate. Câteva soproane mici de lemn, risipite fara nicio ordine si legatura, gramezile de pietre si o geamie semi-ruinata în mijlocul unei piete murdare si neregulate, plina de dimineata pâna seara de vacari semi-salbatici, de camile si de bivoli, - iata interiorul Kiustengei. Un santz adânc si patru bastioane cu ambrazuri largi si neregulate, unde vedeai tunuri ruginite de diferite calibre, de diverse natzii si din epoci diferite, pe una din parti; în celelalte trei parti faleza abrupta, scaldata de Marea Neagra, - iata si exteriorul.
Parea ca aceasta fortareata fantastica rasarise din mare si din cetzuri tocmai pentru noi, pentru ca în tot Kiustenge nu era niciun localnic, în afara militarilor rusi. Soproanele fara tavan si podele, doar cu niste acoperisuri în trei unghiuri, unde în loc de cosuri erau facute gauri pentru iesit fumul, reprezentau cartiruirile noastre, iar noi am locuit în ele la gramada. Aceste adaposturi umede si aproape transparente erau foarte pitoresti seara. În mijlocul sopronului ardea un foc mare, iar pe lânga foc câteva ceainice afumate în care fierbea apa tulbure de putz; aproape de aceste ceainice cumplite erau raspândite în semicerc, precum o linie de avanposturi, stacane de diferite forme si marimi; fiecare ofiter îsi alesese pe post de scaun un pietroi sau un bustean cât mai potrivit.
Fumul de lemne ratacea în nori mari cenusii prin sopron. În acest fum erau purtate discutii pe teme importante si amuzante, povesti despre ciocnirile cu turcii si despre întâlniri pe la jocuri si cadriluri, amanunte despre ultima campanie din toamna, cântece si rostiri în aproape toate limbile europene. Mai adaugati aici si diferitele costume ale ofiterilor : unul în burka cerkeza, altul în arhaluk, al treilea în uniforma completa, altii în surtuce sau în mantale. Oricare dintre aceste soproane puteau fi plasate cu mare efect în tabloul Pandemoniului babilonian.
Aceste seri în fum, cu neîntrerupte povesti si amintiri despre placerile trecute ne-au otravit si mai mult plictiseala noastra chinuitoare. ... Nu va puteti imagina asemenea lipsuri pe timp de iarna... Tinerii ofiteri, care nu de mult se despartisera de scoala, de teoria stiintei artileriei, de unghiurile de cadere si de ricoseu, se lasau în voia viselor din suflet, si fiecare în idealurile lui, ratacea ziua întreaga pe ziduri, pe bastioane si pe falaza abrupta a marii, varsându-si oftatul în vuietul valurilor, ceea ce facea ca Bulgaria sa fie si mai trista. Si ce adevarate si felurite erau acele visuri ! ...
Nu era însa prima data când rusii se plictiseau prin Bulgaria. În mars spre malul Dunarii, batrânii nostri cântau un cântec cunoscut de toti veteranii care îsi mai aduceau aminte de Kamenski, de Kutuzov si de Langeron : «Cine n-a fost peste Dunare, nu cunoaste durerea». Nu toti pot întelege poezia acestui cântec de jale : pentru a-l întelege pe deplin, ar fi trebuit sa ierneze cu noi la Kiustenge.
Însa primavare, magica primavara a Orientului, domnea deja dincolo de zidurile cetatii noastre.
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: April 06, 2021 05:30 am
Quote Post


Maior
*

Group: Members
Posts: 791
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - http://www.vostlit.info/ ( The Eastern Literature )

Amintiri despre Divizia 1 vânatori calare în Campania din 1828.
Voennîi sbornic, No.4, 1858

În cursul campaniei din 1828 am scris despre toate actiunile diviziei la care am luat parte. Actiunile contra inamicului, expeditiile speciale, alarmale neîntrerupte reale sau false, serviciului greu în avanposturi, furajarea deficitara de la distanta, lipsa grauntelor în furajare, climatul sufocant si dificultatile cu adapatul - acestea au facut ca la încheierea campaniei Divizia 1 vânatori-calare sa ajunga atât de distrusa, încât am considerat corect ca, vorbind despre serviciul ei zelos, sa arat si despre cauzele care au dus la aceste lucruri.
* * *
Trupele stabilite de Împarat pentru a întari Armata 2 în razboiul de la 1828, au constat din Corpurile 3 infanterie si 4 cavalerie-rezerva. Divizia 1 vânatori calare, aflata în compunerea celui din urma ... în aprilie a pornit în mars spre Bender, unde a si trecut peste Nistru.
( ... )
Divizia si-a continuat marsul prin Basarabia catre Falciu pe Prut, dar aici a primit ordin sa plece la Satunovo, la trecerea organizata peste Dunare ... De la Falciu divizia a mers pe la Vulcanesti spre Dunare; la Vulcanesti se afla izvorul pârâului Cahul, iar dincolo de sat, pe drumul spre Karagani, pe dealurile de pe stânga, locul memorabilei Batalii de la Cahul.
Pe 4 iunie divizia a ajuns în satul Satunovo, la 7 verste de malul Dunarii ... Pe tot traseul urmat de divizie, de la Bender pâna la Falciu si Satunovo, Basarabia reprezenta un pustiu desavârsit ... E greu de imaginat deznadejdia resimtita de un calator în aceasta tara. Putinii locuitori ai Basarabiei se afla în conditia de pastori; aici nu vezi câmp lucrat ... Singura ocupatie a oamenilor – pascutul vitelor; tot timpul anului vitele stau pe câmp, noaptea si pe vreme rea erau închise în curtile existente pe lânga fiecare casa.
De la Falciu am început sa simtim lipsa furajelor, iar în loc ovaz si din lipsa de orz, divizia a primit porumb si grâu; ...
Pe 5 iunie (la Satunovo), o slujba pentru biruinta armelor noastre. Dupa aceasta divizia a plecat în mars festiv în sunet de trompete catre Dunare... Seara târziu divizia traversase în totalitate si a ocupat pozitie pe dealul de dincolo de pod.
Pe 6 iunie divizia a facut un mars greu, de 32 verste, pâna la Frecatzei, unde a instalat bivuacurile într-o vale îngusta, înconjurata de dealuri împadurite; ... Pe drum am vazut câteva fântâni din marmura alba, cu apa rece si curata ... eram de acum în Turcia.
Pe 7 iunie au fost parcurse 20 verste, tot prin locuri deluroase si împadurate, si am ajuns la Babadag. Oraselul se afla într-o vale, înconjurata de dealuri împadurite, lânga lacul Razelm; împrejurimile erau extrem de pitoresti. Orasul complet pustiu, parasit de locuitori prin venirea noastra.
Pe 9 iunie am plecat de la Babadag; dupa 10 verste padurea a început sa se termine, dupa care am iesit în câmp deschis, nelucrat, batut de Soare, acoperit doar de alior (Euphorbia) si în câteva locuri de tufe tzepoase. Dupa ca am mai mers 15 verste, am instalat bivuacurile lânga satul Beidaud, deasemenea parasit.
Satele bulgaresti constau din casute mici de piatra, acoperite cu sindrile sau cu stuf; ferestrele zabrelite si acoperite cu hârtie; toate casele si constructiile adiacente erau împrejmuite cu garduri de piatra sau de nuiele. Soproanele si grajdurile majoritatea tencuite cu lut.
Pe 10 iunie am facut în mars 30 verste în câmp deschis, unde în afara de alior si câteva tufe tzepoase, nu vedeai alte plante. Pe 12 iunie divizia a plecat de dimineata, a mers pe câmpuri 25 verste si a ajuns în tabara Armatei, pe râul Karasu, sau la Valul lui Traian.
Împaratul a binevoit sa vina sa inspecteze divizia, iar aceasta a trecut prin fata Maj. Sale ... Pentru starea remarcabila a diviziei, dupa lungul mars din Gubernia Kursk, Împaratul a binevoit sa exprime multumirile sale....
Armata era formata din Div.8 si Div.9 ale Corpului 3 infanterie ... Tabara era dispusa în câmp deschis, paralel cu r. Karasu; ... Cartierul general al Împaratului se afla în mijloc si ocupa un spatiu însemnat ....
Alte forte ale Armatei (Div.10 cu artileria, Div.3 husari ...) se aflau în Avangarda gen.locot. Ridigher, sau în cetatea Kiustenge, atunci deja cucerita ....
Pe 14 iunie Împaratul a binevoit sa ne viziteze tabara.
Pe 18 si 19 iunie divizia a luat parte la manevrele desfasurate în prezenta Maj. Sale, înapoia taberei Armatei.
... Pentru adapat, r. Karasu trecea la 2½ verste prin fata taberei si trei adapari pe zi, necesare pe arsita mare, însemnau deja 15 verste deplasare regulata zilnic.
Întreaga Armata, stând de multa vreme în aceasta tabara, spala rufele în râu; din aceasta cauza, din cauza cursului lin al apei si multimii cailor pe care îi gaseai acolo, apa a devenit foarte rea pentru oameni si cai.
Karasu curge printre maluri destul de abrupte si partial acoperite cu stufaris; dincolo, pe malul mai înalt, se vad ramasitele Valului roman, numit Traian. Pe acest mal, în apropiere de Val, a fost amenajata de trupele noastre o fortificatie de campanie, numita reduta Sf. Nikolai; sunt doua redute, care pot trage asupra drumului spre Bazargik, si pot servi ca post militar pentru asigurarea comunicatiilor noastre.
Pe 24 iunie Armata a plecat din tabara de la Karasu, si din cauza apei insuficiente din locurile pe unde trebuia mers, s-a despartit pe 4 coloane, ...
Dupa ce a trecut podul peste r. Karasu, Brig.1 a diviziei a fost destul de mult timp întârziata din cauza dealurilor abrupte, unde artileria si carutele au avut greutati sa se deplaseze; caii nehraniti bine nu mai aveau puteri sa traga ... În acest fel, Divizia 1 vânatori, venind dupa carutele Armatei ... s-a deplasat foarte încet, si dupa ce a parcurs 15 verste a ajuns la miezul noptii în s. Mahmut-Cuius (Izvoru Mare) unde a instalat bivuacurile.
Pe 25 iunie coloana noastra a plecat dimineata si facând 25 verste prin stepa pustie si deprimanta, si-a instalat bivuacurile lânga s. Bairamdede (Independenta). Toate satele pe care le-am vazut erau complet pustii, iar localnicii, parasindu-le, au luat cu ei tot ce putea folosi pentru hranirea oamenilor si a cailor, asa ca pe durata marsurilor lungi si istovitoare, oamenii n-au mâncat decât pesmeti, iar caii au primit doar micii ratii de ovaz, dupa posibilitati din saci; de fapt trupele ajungeau pe acolo doar târziu, chiar noaptea, când nu se mai vedeau satele, si nici nu erau trimisi cercetasi ...
Desi fiecare sat avea fântâna lui, dar tubul de apa nu depasea 2-4 toli; bazinul în care cadea apa lat nu era prea mare, si va puteti închipui cum se striveau aici sute de oameni si mii de cai, ajunsi noaptea sa înopteze aici; ... din noapte pâna dimineata fântâna era înconjurata de oameni si cai, ca un fel de asediu, cu strigate si certuri ajungânu-se pâna la batai. Problema adapatului în acest razboi a reprezentat cea mai epuizanta parte a serviciului la cavalerie; caii istoviti de marsurile lungi stateau 2, 3 sau 4 ore lânga fântâna, ca împietriti; adesea se întâmpla ca dupa toata asteptarea, unele regimente si companii de artilerie sa duca caii înapoi, neadapati; alte regimente doar a doua zi dimineata reuseau sa se adape, desi intentionasera sa faca asta în seara dinainte.
Pe 26 iunie am mai parcurs 25 verste, ... si ne-am alaturat Cartierului general si altor coloane ... În acea zi arsita a fost insuportabila ...
Pe 27 iunie Armata a executat un mars de 16 verste si a ajuns la Bazargik sau Gadji-oglu Bazar, aflat într-un loc frumos si destul de mare...
( ... )
Împrejurimile la Silistra sunt extrem de golase si deprimante; în apropiere niciun sat, nicio constructie; pe celalalt mal se vedea un lac mare sau un golf, cca. 15 verste lungime; pe el nenumarate cârduri de lebede; malul acela si ostroavele Dunarii erau acoperite cu stufaris; tinutul dimprejur se afla înca în starea lui salbatica, primitiva.
Flotila noastra, comandata de contraamiralul Zavadovski, se afla ancorata aici, dar nu putea înca sa taie aprovizionarea cetatii; pentru asta ar fi trebuit sa treaca prin fata puternicelor fortificatii de pe mal ... lucru foarte periculos dupa parerea contraamiralului, asa ca mai sus, Dunarea era înca pe mâna turcilor, iar sub protectia tunurilor din cetate stateau navele lor.
Divizia de vânatori calare era de-acum distrusa din cauza pierderilor suferite ... iar Cd-tul Corpului a hotarât sa o trimita peste Dunare. Pe 13 octombrie ... a ajuns pe malul Dunarii, unde era amenajata trecerea.
Bacurile erau foarte mici si foarte putine, de aceea traversarea a mers foarte încet; actionând zi si noapte, am reusit doar pe data de 15 sa trecem primul brat al Dunarii, lat de 150 stânjeni, si sa ne adunam pe un mic ostrov pustiu al Dunarii, de unde trebuia traversat cursul principal al Dunarii, lat de 350 stânjeni, pe un alt ostrov, mare si pustiu, plin de stufaris. Traversarea a mers foarte încet, având doar 6 bacuri mici; acest fapt si lipsa totala de furaje pe ostroave au afectat si mai mult divizia; pe aceste ostroave au pierit de foame înca 150 cai.
În cele din urma, pe data de 17, divizia a ajuns pe ostrovul cel mare, de unde pe un pod de pontoane a traversat si ultimul brat al Dunarii si s-a instalat pe mal, lânga satul Calarasi. Pe data de 18 a mai sosit un regiment, care a avut nevoie de 5 zile pentru a traversa cu greu.
La Calarasi am stat câteva zile si am primit de la depozit ratiile de furaje si ovaz ... a fost stopata moartea cailor. Vremea buna care a tinut câteva zile, ne-a dat ceva sperante sa putem salva restul cailor; dar din pacate pe data de 19 a venit brusc o iarna timpurie, cu viscole, zapada mare, grindina si geruri. Aceasta vreme cumplita ar fi fost groaznica si în Rusia, dar aici, în starea noastra de epuizare, a fost o ultima lovitura fatala pe care soarta i-a dat-o diviziei.
Regimentele erau aflate în bivuacuri, pe un teren înalt, dincolo de Calarasi; aici nefericitii oameni si cai au suportat 6 zile de ninsoare aspra si grindina, cu vânt foarte tare. Caii slabiti au cazut cu zecile, doborâti de furtuna; ei s-au smuls din conovatzuri si s-au strâns gramada; oamenii, istoviti de eforturi si de foame, în hainele lor zdrentuite, cu greu au suportat vijelia. În câteva zile, divizia si Comp. 22 artilerie au mai pierdut 200 cai, care au înghetat când dupa ploaia din 22 a venit gerul.
La Calarasi divizia prezenta mari semne ale dezmembrarii. Cum sa descrii durerea Cd-tului diviziei, onorabilul gen. Zaborinski, care aflat la bivuacuri, a vazut aceasta ultima nenorocire a divizie ... acum 6 luni existau 3,500 de oameni pe cai, cu 24 de tunuri, iar acum n-o mai putea recunoaste, în resturile jalnice de oameni si cai, zdrentaroase, slabe si complet desfigurate.
Dar cum poti descrie greutatile Corpului 3 infanterie, aflat înca la Silistra, fara haine de iarna ... în cele 5 zile state de noi la Calarasi, la spital au venit 1,700 de bolnavi ... la 28 oct Corpul 3 mai avea sub arme doar 5,000 oameni din 32,000 cu care începuse campania.
Pâna la urma furtuna s-a linistit si pe 24 oct. divizia a plecat de la Calarasi pentru a intra în cartiruirile de iarna; am strabatut stepele golase si triste ale Valahiei si pe 3 nov am trecut peste r. Ialomita.
Pe 4 nov, pe vreme senina, am zarit lantul muntilor Carpati, iar pe 6 nov divizia a ajuns în orasul Ploiesti, pe picioarele ei. La intrare în cartiruiri divizia mai însemna 300 oameni pe cai si 6 tunuri, ramasite jalnice ... Regimentul care fusese trimis la asediul Varnei a sosit mult mai târziu, cu 400 oameni pe cai; la Varna ei au primit ratii complete de ovaz.
... Prin rapiditatea si prin consecintele ei, aceasta distrugere a diviziei poate fi comparata cu dezastrul cavaleriei franceze în Rusia.
Engelbach (?)
PMEmail Poster
Top
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

Topic Options Pages: (5) « First ... 3 4 [5]  Reply to this topicStart new topicStart Poll

 






[ Script Execution time: 0.0258 ]   [ 14 queries used ]   [ GZIP Enabled ]