Romanian Military History Forum - Part of Romanian Army in the Second World War Website



Pages: (2) 1 [2]   ( Go to first unread post ) Reply to this topicStart new topicStart Poll

> Romanian POWs in Russia
Petre
Posted: June 27, 2014 07:05 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - Net.
The Archive of Aleksandr I. Jakovlev
Lubjanka. Stalin and NKVD, NKGB, GUKR «Smersh». 1939 - mart 1946
CODE
Lubianka. Stalin & NKVD, NKGB, GUKR «Smerş». 1939 – mart.1946
Document №280

Informare specială de la V.S.Abakumov pentru I.V.Stalin despre A.P.Timoşenko, cu protocolul interogatoriului anexat

05.10.1944    
№ 551/А    
Strict-Secret

Către Comitetul de Stat al Apărării
Tov. Stalin

Prezentăm protocolul interogatoriului arestatului Timoşenko A.P., care este nepotul Mareşalului Uniunii Sovietice S.K.Timoşenko.

Timoşenko A. a recunoscut că, locuind pe teritoriul regiunii Odessa ocupat de inamic, a fost pentru o vreme şef al poliţiei raionale, apoi a fost recrutat de şeful jandarmeriei române - Ştefănescu, din sarcina căruia a identificat partizani, comunişti şi persoane cu atitudini ostile ocupanţilor.
Puţin înainte de eliberarea regiunii Odessa de ocupaţia românească, cu Timoşenko A.P. s-a întâlnit de două ori ofiţerul de la Siguranţă Drăgulescu, venit de la Bucureşti. Cum a arătat Timoşenko A.P., el i-a informat pe ofiţerii germani şi pe agentul român ce ştia despre Mareşalul Timoşenko.
Timoşenko A.P. a mai povestit că împreună cu el, în teritoriul ocupat de inamic  s-a aflat K..., sora Mareşalului Timoşenko, care a dat declaraţii germanilor şi românilor despre S.K.Timoşenko şi deasemenea, că el (Timoşenko A.P.) nu a suferit represalii din partea autorităţilor de ocupaţie. Bazat pe acest lucru, Timoşenko A.P., luând în considerare atitudinea românilor faţă de el, a exprimat părerea că posibil şi K. a colaborat cu informaţiile româneşti.
Relevant este că în luna mai, după eliberarea regiunii Odessa, K... a venit la Moscova la S.K.Timoşenko şi a stat la el la dacea. În perioada şederii, S.K.Timoşenko şi K... au purtat discuţii lungi, ieşind în acest scop din încăpere, de aceea nu s-a reuşit fixarea discuţiilor lor cu tehnica operativă. Despre asta V-am trimis pe 5 iulie raportul №033/А.
Am stabilit pentru K... o agentură de supraveghere.
Pentru o clarificare mai amănunţită a misiunii de spionaj primită de Timoşenko A.P. de la români, posibil şi de K..., organele «Smerş» aflate în Romania au primit indicaţii să îi identifice pe Drăgulescu şi Ştefănescu şi să îi captureze în secret.
Anchetarea lui Timoşenko A.P. continuă.

Abakumov
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: July 12, 2014 03:11 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



SOVINFORMBIURO
December 9th, 1942
CODE
Informarea de dimineaţă
[...]
Un colonel prizonier, Comandantul Reg. 27 din Div. 6 inf. rom. Iosif Ciobanu, a declarat: «Divizia noastră a pierdut în câteva zile 25% din efectiv. La regimentul meu, în două zile au ieşit din luptă cel puţin 400 oameni. Trebuie remarcat că germanii, care mereu se mândresc cu invincivilitatea lor, au suferit pierderi grele, mai mari ca ale noastre. De exemplu, divizia germană care acţiona la dreapta noastră, a fost în întregime înfrântă. Rămăşiţele ei s-au predat, împreună cu ofiţerii.
La insistenţele comandamentului german, la fiecare divizie română se află un ofiţer german, care controează şi direcţionează acţiunile generalului român, comandant al diviziei. Asta ofensează mândria naţională a ofiţerilor români şi stârneşte multă nemulţumire în răndul lor».
[...]

SOVINFORMBIURO
December 16th, 1942
CODE
Informarea de dimineaţă
[...]
Şeful de stat major al Div.5 inf. rom. Lt.col. Nicolae Cambrea, luat prizonier, a declarat: «În ian. 1942, Hitler l-a chemat la Berlin pe Antonescu şi i-a ordonat să trimită încă 26 divizii române pe frontul sovieto-german. Reîntors la Bucureşti, Antonescu a avut o lungă discuţie cu Iacobici, fost la acea vreme Şeful St.Maj.Gen. român. Iacobici s-a opus categoric trimiterii de noi divizii pe front. La cererea Ambasadorului german în România, Killinger, Iacobici a fost schimbat. După aceasta a urmat demiterea unui mare grup de ofiţeri, opozanţi contra Germaniei. Comandamentul german i-a trimis pe români în cele mai periculoase sectoare, iar în momentul critic i-a trădat, lăsându-i în voia soartei».
[...]


This post has been edited by Petre on July 12, 2014 03:57 pm
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: September 05, 2014 01:03 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - The Soviet Bureau for Public Informations (SovInformBiuro) :
CODE
Prizonierul Bunea Cristea, locotenent la comp cercetare a Batal.5 Div.3 Munte a relatat: «după ce ruşii au ocupat Odessa, starea de spirit a ofiţerilor români din Crimeea s-a înrăutăţit brusc. Înainte mulţi mai credeau că vom reuşi cumva să ne găsim drum din peninsula Crimeea. Prin căderea Odessei am înţeles că din capcana Crimeea nu mai ieşim. Mulţi ofiţeri au obţinut corect sau incorect permisiunea să plece în România. Folosind mita şi şantajul, au cerut de la medici dovezi că sunt bolnavi. Aşa a procedat şeful de stat major al Div.6 cavalerie, lt.col. Slavescu, şeful de stat major al Div.9 cavalerie şi alţii. Puţin înainte să înceapă ofensiva rusească, Cdt. Div.3 Munte, generalul M… i-a informat pe ofiţeri despre situaţia pe fronturi. Căpitanul Ghinea a pus generalului întrebarea: «O să menţinem Crimeea sau va trebui să o părăsim ?» Căpitanul Iancu a spus: «Or să reuşească trupele germano-romîne să iasă din Crimeea, dacă pătrund ruşii ?» Generalul a răspuns : «Asemenea întrebări arată laşitate. Comandamentul german va apăra Crimeea cu toate forţele. Ştiţi doar că în februarie au ajuns aici două divizii germane». Această declaraţie n-a adus liniştea în rânduile ofiţerilor. Cu toţii ştiau că M... este un general mediocru şi umil în faţa nemţilor. Divizia noastră a fost zdrobită de ruşi şi a încetat să mai existe».
CODE
Soldaţii şi ofiţerii români luaţi prizonieri şi care au trecut de partea Armatei Roşii povestesc că relaţiile între români şi germani s-au acutizat sever. În ultima vreme pe o serie de sectoare au apărut conflicte armate între subunităţile germane şi române. Slt prizonier Ion Georgescu din Reg.6, Div.6 cavalerie a declarat : «Pentru Germania în acest război n-au existat şi nu are aliaţi în înţelesul obişnuit al cuvântului. Nemţii au călcat în picioare şi înrobit România, Ungaria şi alte state. Mulţi ofiţeri români au înţeles că armata română le este necesară germanilor nu mai ca carne de tun. Soarta României pentru nemţi este profund indiferentă. Ei sunt gata să transforme toate oraşele şi satele noastre în ruine şi cenuşă, numai ca să întârzie apropierea acţiunilor militare de graniţele Germaniei. De aceea nemţii îi împuşcă pe soldaţii şi ofiţerii români când aceştia, sub presiunea trupelor ruseşti, sunt nevoiţi să se retragă. Unii ofiţeri români vorbesc deschis că noi doar vom cîştiga dacă Armata Roşie îi alungă pe nemţi din România şi astfel să ducă acţiunile militare dincolo de ţara noastră ».
CODE
Prizonierul sergent-major Ion Seleman din Reg. 6 vânători, Div.14 inf a relatat: «Un grup mare de soldaţi şi ofiţeri din regimentul nostru a hotărât să se predea. La apropierea ruşilor, noi toţi împreună cu colonelul Grosulescu am ridicat mâinile sus. Nemţii, aflaţi în spate, au deschis focul şi au omorît mulţi soldaţi şi ofiţeri români».
CODE
Soldatul prizonier Costel Raimon, comp.2, Reg. 25, Div.15, a declarat: «Soldaţii români îi critică deschis pe nemţi şi îi numesc vinovaţi pentru război. Pe timpul trecerii pestre Nistru la un pod s-au adunt rămăşiţe ale multor unităţi învinse germane şi române. Nemţii au vrut să fie ei primii care trec peste râu. Au venit peste români, i-au lovit, i-au călcat şi strivit. Comandantul Reg.25 col. Constantinescu a dat ordin unei companii să ia poziţie la pod şi să deschidă focul asupra nemţilor. Nemţii au recurs şi ei la armament. A fost un război local. Tancurile care au venit le-au permis nemţilor să ne copleşească. De ambele părţi au fost multe jertfe».
CODE
Prizonierul locot. Constantin Lecinte, cdt plut 2, comp 5, Reg. 39, Div 14 inf. a relatat: «În prima jumătate a lunii aprilie regimentul nostru a fost zdrobit. Mulţi soldaţi, ne dorind să lupte pentru nemţi, au fugit. Doar rămăşiţe ale batalionului 3 au reuşit să treacă Nistrul. Cdt regimentului, col. Маrinescu a fost destituit şi trimis în judecată. Divizia a fost completată şi retrimisă în linia întâi. Într-o zi comp. 5 a primit ordin să ocupe un sector de şosea. Ne-au asigurat că vom cuceri fără pierderi poziţiile ruşilor, pentru că le apără doar 60 soldaţi. Pe timpul atacului toate s-au încurcat. Am nimerit sub tirul încrucişat al puştilor-mitralieră ruseşti. Atacul ne-a costat multe jertfe, dar n-a dat niciun rezultat. Am fost respinşi de ei iar eu luat prizonier».
CODE
Un grup de soldaţi şi ofiţeri români din Reg.18 al Div.18 vânători munte a trecut de partea Armatei Roşii. Prizonierul locotenent Gheorghe L. a relatat : «Divizia noastră este comandată de generalul B…, un trădător de ţară desăvârşit. Pentru germani acesta este gata să pârjolească întreaga Românie de la un cap la altul şi să nimicească toţi locuitorii, de la mic la bătrân. Deosebit de agresiv a fost B… în teritoriul sovietic ocupat. Ofiţerii povestesc că acesta a participat activ la jefuirea şi împuşcarea oamenilor paşnici». În continuare, locotenentul a declarat: «În România domneşte panica. Multe oficialităţi de seamă care au adunat averi mari în vreme de război îşi trec capitalul peste graniţă. Aşa de exemplu Pamfil Şeicaru şi-a cedat bunurile şi acţiunile ziarului «Curentul» şi a cumpărat o fabrică la Lissabona. Anumite oficialităţi au fugit deja peste graniţă. Guvernul în mod evident n-a reuşit cu evacuarea populaţiei din fâşia frontului. Transportul pe căile ferate a fost dezorganizate de fluxul de refugiaţi. Guvernul i-a mânat pe refugiaţii în judeţele Argeş, Dâmboviţa şi în Oltenia. Din cauza fluxului mare de refugiaţi în aceste raioane au apărut greutăţi cu proviziile. Mulţi trăiesc sub cerul liber. În ultima vreme au avut loc revolte spontane antigermane. Guvernul este fără milă cu opozanţii Germaniei hitleriste. Totuşi, cu toate măsurile draconice, Аntonescu n-a reuşit să înăbuşe mişcarea antifascistă. În ţară sporeşte mişcarea de partizani».
CODE
Dezertările din armata română iau dimensiuni tot mai mari. Chiar şi  la cele mai de elită trupe române, de exemplu la unităţile de gardă (?), se remarcă creşterea dezertărilor. Într-un ordin capturat de trupele noastre, № 2265 din 23.04.1944 al Div.1 gardă, sunt enumerate multe cazuri de dezertări, precum şi treceri ale soldaţilor de partea Armatei Roşii. Adresându-se comandanţilor de unităţi şi subunităţi, Cdt diviziei arată: «… atenţionez că dezertorii prinşi vor fi condamnaţi la pedeapsa cu moartea. Prezentul ordin se aduce la cunoştinţă tuturor soldaţilor». Într-un alt ordin al Cdt. Div.1 gardă, la 29.04.1944 se spune : «În ultima vreme se observă numeroase cazuri de mutilare. Vinovaţii vor fi condamnaţi pedeapsa cu moartea. Sentinţele tribunalului militar se aduc la îndeplinire imediat». Aceste documente merită atenţie. Ele dovedesc că chiar garda (?) română nu doreşte să lupte şi să moară pentru Hitler. Fugarii indică faptul că o parte din soldaţii români îşi exprimă deschis dorinţa de a termina cu germanii care le-au înrobit patria.
PMEmail Poster
Top
Florin
Posted: September 05, 2014 05:54 pm
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



QUOTE (Petre @ June 27, 2014 02:05 pm)
Source - Net.
The Archive of Aleksandr I. Jakovlev
Lubjanka. Stalin and NKVD, NKGB, GUKR «Smersh». 1939 - mart 1946
CODE
Lubianka. Stalin & NKVD, NKGB, GUKR «Smerş». 1939 – mart.1946
Document №280

Informare specială de la V.S.Abakumov pentru I.V.Stalin despre A.P.Timoşenko, cu protocolul interogatoriului anexat

05.10.1944    
№ 551/А    
Strict-Secret

Către Comitetul de Stat al Apărării
Tov. Stalin

Prezentăm protocolul interogatoriului arestatului Timoşenko A.P., care este nepotul Mareşalului Uniunii Sovietice S.K.Timoşenko.

Timoşenko A. a recunoscut că, locuind pe teritoriul regiunii Odessa ocupat de inamic, a fost pentru o vreme şef al poliţiei raionale, apoi a fost recrutat de şeful jandarmeriei române - Ştefănescu, din sarcina căruia a identificat partizani, comunişti şi persoane cu atitudini ostile ocupanţilor.
Puţin înainte de eliberarea regiunii Odessa de ocupaţia românească, cu Timoşenko A.P. s-a întâlnit de două ori ofiţerul de la Siguranţă Drăgulescu, venit de la Bucureşti. Cum a arătat Timoşenko A.P., el i-a informat pe ofiţerii germani şi pe agentul român ce ştia despre Mareşalul Timoşenko.
Timoşenko A.P. a mai povestit că împreună cu el, în teritoriul ocupat de inamic  s-a aflat K..., sora Mareşalului Timoşenko, care a dat declaraţii germanilor şi românilor despre S.K.Timoşenko şi deasemenea, că el (Timoşenko A.P.) nu a suferit represalii din partea autorităţilor de ocupaţie. Bazat pe acest lucru, Timoşenko A.P., luând în considerare atitudinea românilor faţă de el, a exprimat părerea că posibil şi K. a colaborat cu informaţiile româneşti.
Relevant este că în luna mai, după eliberarea regiunii Odessa, K... a venit la Moscova la S.K.Timoşenko şi a stat la el la dacea. În perioada şederii, S.K.Timoşenko şi K... au purtat discuţii lungi, ieşind în acest scop din încăpere, de aceea nu s-a reuşit fixarea discuţiilor lor cu tehnica operativă. Despre asta V-am trimis pe 5 iulie raportul №033/А.
Am stabilit pentru K... o agentură de supraveghere.
Pentru o clarificare mai amănunţită a misiunii de spionaj primită de Timoşenko A.P. de la români, posibil şi de K..., organele «Smerş» aflate în Romania au primit indicaţii să îi identifice pe Drăgulescu şi Ştefănescu şi să îi captureze în secret.
Anchetarea lui Timoşenko A.P. continuă.

Abakumov

So... The nephew of the army Marshall was arrested.
What about the army Marshall himself ?
Did he fell too into the hands of NKVD ?

Also, while you cannot distrust 100 percent the "acceptance" of the victims of the secret services inquiries, you can never now how much it was truth and how much it was said just to end the ordeal - especially in Soviet Union and in Nazi Germany.

This post has been edited by Florin on September 05, 2014 05:55 pm
PM
Top
Petre
Posted: February 08, 2015 02:25 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Book (in russian) : "The Great Patriotic War. The year 1941."(2011)
http://iriran.ru/files/1941_2011.pdf

At pages 661-692 there is a chapter,
"The Interogations of the former romanian leaders, marshal Ion Antonescu şi Mihai Antonescu (his brother !)"
with three interogations and one handwritten explanation Ion Antonescu, and also five interogations and one handwritten explanation Mihai Antonescu. These are from The FSB Central Archive, published for the firs time. Can be interesting for the historians...

Also found the second volume, "The GPW, The year 1942" (2012), but nothing for us...
http://www.viaevrasia.com/documents/1942.pdf

This post has been edited by Petre on August 02, 2016 07:25 am
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: March 14, 2015 09:57 am
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



The Nuremberg (Nürnberg) trials.
On 11 - 13 febr.1946 the soviet prosecutors entered their indictments against Germany. The satellite countries were also mentioned here. Among documents before the Court :
№ URSS-152, Indicaţii Mihai Antonescu.
№ URSS-153, Indicaţii Ion Antonescu.
№ URSS-154, Indicaţii gen. Pantazi.
№ URSS-183. Discuţie von Doernberg - Antonescu, 10 feb. 1942.
№ URSS-233. Discuţie Ion Antonescu – Ribbentrop, 12 feb. 1942.
№ URSS-237, Scrisoare Hitler către Antonescu.
№ URSS-238, Discuţie Antonescu – Goering (data ?).
№ URSS-242, Scrisoare Antonescu către Hitler.
№ URSS-239, Scrisoare Antonescu către Hitler.
№ URSS-240, Scrisoare Hitler către Antonescu, 25 oct. 1943.
№ URSS-244, Telegramă Keitel către Antonescu, 31 оct. 1942.
№ URSS-245. Discuţia gen. Hansen - Antonescu, 7 iulie 1943.
№ URSS-295, Indicaţii Gh. Alexianu.
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: November 16, 2015 01:41 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



From some russian studies :
POWs working camp No.476/6, Sverdlovsk area, town Asbest (yes).
CODE
În lagărul № 476 s-au aflat cca. 90 generali Wehrmacht, 5 unguri, 2 japonezi, un român (Brig. gen. Traian Stănescu).
... 65 przonieri rămaşi la 15.12.55... « în principal cetăţeni români, foşti lucrători ai informaţiilor şi poliţiei militare, planificaţi pentru predare autorităţilor acestei ţări. Restul, cetăţeni URSS care au fost în armata germană şi au cetăţenie germană... ».
În sept 1955 în lagărul № 476 erau 394 unguri şi 442 români. Din aceştia au fost amnistiaţi 239 şi respectiv 268, cei neamnistiaţi au fost predaţi guvernelor... pentru a-şi continua pedepsele.
La 20 sept. 1955 în regiunea Sverdlovsk (Ural) se aflau 449 români. Din ei 284 au fost eliberaţi înainte de terman şi 165 neamnistiaţi urmau a fi predaţi autorităţilor române drept criminali de război.
Trimiterea în ţară a prizonierilor români a fost planificată 25 - 30 sept. 1955, dar a durat până în nov. 1955.
La două zile după ce ungurii şi românii au fost anunţaţi despre repatriere, s-au primit de la ei peste 50 cereri de a nu fi trimişi în patrie...
La 23 nov. 1955 au fost trimişi pe calea ferată 437 foşti prizonieri de război români, din care 173 urmau sa fie reincarceraţi.
La 15 dec. 1955 efectivul lagărului № 476 se redusese la 65 străini. Din listele de repatrieri au fost excluşi 36 români, 11 germani, 4 belgieni, cetăţeni din Ungaria, Olanda, Danemarca, Polonia şi Luxemburg. Trimiterea lor s-a amânat până la ordine speciale...

German ace Erich Hartmann also was there...

https://ro.wikipedia.org/wiki/Traian_St%C4%...u_%28general%29

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Traian_St%C4%83nescu

At least, he remained alive. Others died in romanian prisons...
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: February 08, 2016 06:22 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - NET :
Since 1945 to nov. 1950, by military Tribunals and Courts of USSR were sentenced to inprisonment to different terms 563 military prisoners and internees Romanian citizens, including brig. general S. Stănescu, for participation in crimes and atrocities, espionage, destructions, banditry and large thefts of socialist property.
In 1955, The Law enforcement agencies of USSR have handed over to the Romanian authorities 193 war criminals and some of them were soon released, while for the others was reduced to half penalty.
In 1958 there were 117 war criminals in prisons of Romania.

PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: March 18, 2016 02:43 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: July 09, 2016 04:58 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - NET :
CODE
07.10.41:
În tabăra «aliaţilor» fascişti certurile nu se opresc. Hitleriştii privesc cu dispreţ făţiş pe români, îi insultă şi îi jefuiesc. Asta se vede clar din «Оrdinul special pe Armata 11 germană». În ordin se spune : «În ultima vreme au venit plângeri de la autorităţile militare române, că soldaţii germani taie vite ale trupelor române. A fost un caz când un subofiţer german a luat vite de la un batalion românesc. Din cauza unor asemenea situaţii între ofiţerii şi soldaţii germani şi români au apărut numeroase ciocniri». Nemţii jefuiesc unităţile militare române, fură de la ei pâine şi vite. Din această cauză soldaţii români suferă de foame. În ordin se mai spune şi că «din partea subofiţerilor şi soldaţilor germani au venit insulte la adresa armatei române. S-a observat o atitudine nepoliticoasă a subofiţerilor şi soldaţilor germani faţă de ofiţerii români».
Autorii ordinului s-au gândit cel mai puţin la lezarea sentimentelor naţionale ale românilor. Asta nu contează deloc pentru fascişti. De un singul lucru se tem ei. Românii sunt indignaţi de ofensele nemţilor şi la rândul lor vor căuta să se răzbune la prima ocazie. Aşa se prezintă în realitate relaţiile reciproce dintre fasciştii germani şi aliaţii lor români. (SovInformBiuro)

CODE
10.03.42:
Soldatul român prizonier Pârvu Dumitru din Batalionul 11 VM a povestit: «Am fost mobilizat în armata română pe 11 ian. În ziua aceea la Centrul militar a fost un adevărat bazar. Cei bogaţi au scăpat de serviciul militar prin mită, sau au fost trecuţi la unităţile de spate. Săracii au fost declaraţi apţi, indiferent că erau bolnavi sau debili fizic. Eu sunt bolnav şi nu mă pricep nici la telefoane, nici să schiez, dar comisia m-a trecut telefonist-schior.
Pe frontul sovieto-german am ajuns la sfârşitul lunii ianuarie. Nu ne-au trimis în lupte imediat. Compania noastră a încercat de trei ori să atace o fabrică de cărămizi, unde erau mitraliori ruşi. Întâmpinând un foc ucigător, de fiecare dată am dat înapoi, lăsând mulţi morţi şi răniţi. Atunci ne-au trimis în ajutor o companie germană de genişti, dar nici ei n-au putut face nimic. Când ruşii au trecut la atac, geniştii s-au refugiat într-o casă şi au deschis focul, apoi sub presiunea ruşilor au fugit. Ofiţerii germani ne-au ordonat şi nouă să fugim, dar noi am refuzat. Atunci un ofiţer german a aruncat o grenadă în casa unde se găsea grupul soldaţilor români. Schijele au rănit trei oameni, între care serg. Bălteanu. Cu toate ameninţările nemţilor şi faptele lor josnice, grupul nostru de 11 oameni nu s-a mişcat din loc. Am aşteptat să vină ruşii şi ne-am predat de bună voie». (SovInformBiuro)

CODE
28.03.42:
Oraşul românesc Târgu-Jiu a fost transformat de hitlerişti în spital pentru soldaţii lor, răniţi pe frontul sovieto-german. Germanii au închis în oraş gimnaziul, liceul, şcoala comercială şi şcoala pedagogică şi au rechiziţionat toate casele mari. În toate aceste imobile au deschis lazarete. Populaţia oraşului priveşte cu duşmănie pe hitlerişti. Nu de mult, un grup de soldaţi germani aflaţi la refacere s-au bătut în bazar cu ţăranii români. A fost o altercaţie sângeroasă, mulţimea a ucis cu bâte şi topoare 11 germani, precum şi doi poliţişti care încercau să facă ordine. (SovInformBiuro)

CODE
28.09.43:
Trecut de partea Armatei Roşii, fruntaşul Gheorghe T. din Div.4 munte română a povestit: «La mijlocul lunii august divizia noastră a fost trecută din Crimeea în raionul Novorossiisk. 200 soldaţi din diferite companii şi batalioane au refuzat categoric să treacă peste strâmtoarea Kerci. Ei au declarat: «Faceţi cu noi ce vreţi, dar noi nu mai luptăm». Imediat ce au auzit despre agitaţiile din divizie, comandamentul german a cerut ofiţerilor români să ia măsuri dure contra «rebelilor». În scurt timp la noi în dispozitiv a venit un detaşament de germani cu automate şi a început să-i pescuiască pe soldaţii care au refuzat să meargă în pen. Taman. Mai mulţi soldaţi şi câţiva ofiţeri au fost arestaţi de germani şi duşi într-o direcţie necunoscută. (SovInformBiuro)


This post has been edited by Petre on July 11, 2016 10:20 am
PMEmail Poster
Top
Radub
Posted: July 11, 2016 08:36 am
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1670
Member No.: 476
Joined: January 23, 2005



The use of words like "hitlerists" and "fascists" indicates that this was written by someone with "pro-Russian" leanings. There were many such texts written with the clear intention of creating strong feelings against the Germans among Romanians. Like all propaganda, take it with a "grain of salt."
Radu
PMEmail PosterUsers Website
Top
Petre
Posted: November 19, 2016 06:37 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source NET (rus.)
The letter-report of the Deputy People’s Commisar for Internal Affairs USSR I. Serov to his Chief, L.Berya, dec. 1942 :

«Din cauza intensificării acţiunilor unităţilor Armatei Roşii pe fronturile de Sud-vest, Stalingrad şi Don expedierea prizonierilor decurge cu mare greutate, din care cauză există o mortalitate mare în rândul acestora.
După cum s-a stabilit, principalele cauze ale mortalităţii sunt :
1. Prizonierii români şi italieni n-au primit hrană 6 - 10 zile înainte să se predea deoarece toate proviziile ajunse pe front au mers în primul rând la unităţile germane.
2. Prizonierii luaţi de unităţile noastre merg pe jos până la calea ferată cam 200-300 km, aprovizionarea lor de către unităţile de spate ale Armatei Roşii nu este organizată şi adesea prizonierii nu se hrănesc de loc pe drum cam 2-3 zile.
3. Punctele de adunare a prizonierilor precum şi punctele de primire ale NKVD trebuie asigurate de Statul major al Spatelui Armatei Roşii cu provizii şi îmbrăcăminte pe traseul urmat. Practic asta nu se face, iar într-o serie de cazuri la ambarcarea eşaloanelor prizonierii primesc făină în loc de pâine, iar vesela lipseşte.
4. Organele de la transporturile militare ale Armatei roşii dau pentru expedierea prizonierilor vagoane ne dotate cu priciuri şi sobe, iar în fiecare vagon sunt ambarcaţi cam 50-60 oameni.
În afară de acestea, o parte însemnată din prizonieri nu are haine călduroase, iar bunurile de captură de la serviciile spatelui de la Fronturi şi Armată nu sunt date în acest scop, în pofida indicaţiei tov. (gen.locot. intendenţă) Hruşciov în această problemă ...
Şi, în sfârşit, contrar Reglementării privind prizonierii, aprobată de Cons. Comis. Poporului (Guvernul) URSS şi Dispoziţiei Dir. Mil. Gen. Sanitare a Armatei Roşii, prizonierii răniţi şi bolnavi nu se primesc în spitalele de front şi sunt trimişi la punctele de primire.»
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: January 01, 2017 06:12 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 697
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Report of V. Abakumov to L. Berya with the interrogation protocol of rom. POW Virgil Riga, 25 dec.1942

To the People’s Commisar of USSR internal affairs, tov. L.P. Berya :
I present the interrogation protocol of romanian POW corporal Virgil Riga, from 12.Cav.Regiment, 1.Cav.Division, who deserves your attention.
Riga was caught on nov.18 by our troops on the front of Don.
Adus la Direcţia Birouri Speciale, Riga a arătat la interogatoriu că până la chemarea în armată a lucrat în cadrul MAE român, în perioada 1939-1940 a participat la lucrările Comisiei Europene a Dunării ca referent în delegaţia română.
Riga a avut legături în cercurile diplomatice, cunoscând personal o serie de funcţionari ai reprezentanţelor române din Suedia, Turcia, Germania, Bulgaria, Italia şi Spania şi s-a aflat în relaţii amicale cu câţiva membri ai diplomaţiei române, în special cu fostul ambasador Davidescu.
În sept.1941, cum arată Riga, într-o discuţie cu Davidescu, cel din urmă i-a spus că dacă Germania câştigă acest război, atunci România se transformă într-o colonie germană şi că cedarea unei părţi din Transilvania către Ungaria s-a făcut la presiunea lui Hitler.
Riga a arătat mai departe că pentru intervenţia pe faţă împotriva politicii lui Antonescu au fost îndepărtaţi din MAE şi luată cetăţenia ambasadorul în Argentina, Velimărescu şi consilierul de la ambasada din Londra, Florescu.
Riga a mai informat despre existenţa sentimentelor antirăzboi în armata română, despre fapte de dezertare şi că mulţi ofiţeri şi-au exprimat satisfacţia pentru înfrângerea trupelor germano-italiene în Africa.
Străduindu-se să le ridice soldaţilor moralul de luptă, comandamentul romăn încearcă să-i convigă că doar în Rusia va putea fi recâştigată Transilvania, dar majoritatea nu cred asta.
Referitor la situaţia prizonierilor sovietici, Riga a declarat că după spusele soldaţilor germani ştie că există se pare un ordin al lui Hitler, care prevede împuşcarea tuturor prizonierilor sovietici care vor fi capturaţi în iarna 1942-1943.
Riga are origini nobile, tatăl a servit pe domeniile regelui Ferdinand, unchiul C. Conţescu în 1919-1939 a condus reprezentanţa românească de la Comisia Europeană a Dunării, alt unchi Nicolae Riga a fost director general în Ministerul de Finanţe.
Abakumov

Parts of the interrogation protocol of rom.army POW Virgil Riga, 16 dec.1942
Riga V, n.1913 Bucureşti, de profesie diplomat, ataşat al MAE român, caporal, Reg.12 cav. / Div.1 rom.cavalerie.
- De cât timp şi în ce funcţii aţi servit în armata română ?
- În armata română am fost chemat la 6 aug.1942 şi încadrat la Div.1 cav. la Reg.12 cav, comandat de col. Luca.
Pe 23 aug. a.c. regimentul a fost trimis pe front în sat Selivanov (pe direcţia Kletskaia), unde am ocupat linia de apărare.
Pe 19 nov, în ziua ofensivei Armatei Roţii, am luat parte prima dată la acţiuni de luptă. În acea zi, eu şi alţi soldaţi am fost trimişi în prima linie, unde era Escadronul 4 al Reg.12 cav. Sub presiunea ruşilor a trebuit să fim retraşi. Dimineaţa am aşteptat întăriri, dar nu au venit; din Esc.4 care avea 160 oameni, au rămas în viaţă 20-40, nu mai puţine pierderi au avut şi celelalte escadroane. Ruşii au trecut de întăriturile noastre, soldaţii rămaşi în viaţă au fugit în panică, dar asupra noastră s-a deschis focul dinspre partea germană; mulţi au fost ucişi, între care şi cdt. Escadronului 4. Eu am fost luat prizonier de sovietici.
Până la 19 nov. m-am aflat tot timpul la statul major al regimentului, n-am avut o sarcină pemanentă. Uneori trebuia să fiu translator la discuţiile cdt regiment cu comandamentul german sau să păzesc prizonieri ruşi.

- Cum se explică o asemenea poziţie privilegiată la regiment ?
- Asta o explic prin faptul că colonelul Luca era prieten apropiat al tatălui meu, care este o persoană cunoscută, timp de câţiva ani a fost inginer silvic pe domeniul regelui Ferdinand, a avut legături extise printre oamenii de stat.
Şi eu, până la venirea în armată, am fost angajat al MAE. Soţia mea – Olga Ksid(?), fata unui important negustor din Odessa, a terminat Academia Comercială din Bucureşti şi în ultima vreme a lucrat ca translator la Ministerul Propagandei.
Printre rudele mele sunt câteva persoane care ocupă funcţii înalte în stat: stră-unchiul meu Constantin Conţescu a fost un diplomat marcant; până Primul Război Imperialist a fost funcţionar diplomatic la Sofia şi Salonic. Ce funcţie a avut acolo, nu ştiu. Din 1919 până în 1939 a fost membru permanent şi preşedintele reprezentanţei româneşti în Comisia Europeană a Dunării, fiind unul dintre fondatori. Din 1939 Conţescu este la pensie şi trăieşte în Franţa.
O altă rudă — Gh. Nicolescu, cca. 50 ani, este gen.brigadă. A fost profesor la Şcoala superioară de Stat Major (?) şi director Secţia personal în Ministerul român de război. În prezent, după cum am aflat dintr-o scrisoare a soţiei, se găseşte la Rostov. Mai multe despre el nu pot spune nimic, deoarece îl cunosc puţin. Ultima oară l-am întâlnit la finele 1941 sau începutul 1942 pe stradă în Bucureşti.
Un unchi al meu - Nicolae Riga, care locuieşte în prezent în Bucureşti, a fost director general în Ministerul român de Finanţe. În prezent este la pensie.

- Relataţi despre activitatea Dvs până la chemarea în armată.
- În 1934 am terminat Facultatea de Drept a Univ. Bucureşti, licenţiat în ştiinţe juridice. În 1936 am devenit funcţionar în MAE român, la biroul justiţie şi presă.
Fiind nemulţumit de promovarea lentă în funcţie, în august 1938 am demisionat şi cu ajutorul unei cunoştinţe bune a unchiului meu - fostul deputat în Parlamentul României Donescu(?), am intrat judecător la Tribunalul oraş Constanţa, unde am lucrat până în mai 1939.
În efortul de a continua o activitate în diplomaţie, cu sprijinul rudei mele Constantin Conţescu, în iunie 1939 am fost angajat la Comisia Europeană a Dunării, ca referent al reprezentanţei româneşti, unde am lucrat până la 1 iunie 1940.
În sarcinile mele intrau documentarea materialelor pentru şedinţele Comisiei Dunărene şi purtarea corespondenţei diplomatice. După aceea am lucrat la secţia maghiară a biroului politic al MAE român.

- Relataţi ce cunoaşteţi despre starea de spirit a lucrătorilor diplomatici ai României legată de războiul dintre Germania şi Uniunea Sovietică.
- În august sau sept. 1941 am avut o discuţie cu secretarul general al MAE român Gh. Davidescu, care s-a referit cu duşmănie la Germania. El a spus că dacă Germania învinge în acest război, atunci România îşi va pierde orice autonomie politică şi economică şi se va transforma într-o colonie a Germaniei. Davidescu a declarat că partea din Transilvania a fost cedată Ungariei în urma presiunilor lui Hitler şi nu a guvernului ungar, cum încearcă unii să explice.
În afară de acestea, cunosc că pentru exprimarea deschisă contra politicii lui Antonescu, au fost scoşi de pe funcţii şi îndepărtaţi din MAE : ambasadorul României în Argentina, Velimarescu şi consilierul de la ambasada română la Londra, Florescu. După îndepărtarea acestor persoane de pe funcţii, li s-a cerut să revină în România, dar au refuzat, după care li s-a retras cetăţenia română.
În discuţiile cu aceste persoane le-am susţinut deschis starea lor de spirit, despre asta s-a aflat la MAE şi, după părerea mea, a fost cauza trimiterii mele pe front.
Sentimente antigermane a exprimat în discuţiile cu mine şi consulul Popovici, care înainte să fiu trimis pe front, a declarat că Germania va pierde totuşi în războiul cu Uniunea Sovietică.

- Ce cunoaşteţi despre starea de spirit a soldaţilor şi ofiţerilor armatei române ?
- Mulţi ofiţeri îşi exprimă deschis nemulţumirea pentru prelungirea războiului, arătând că pentru România războiul este fără rost şi de fapt românii luptă pentru interesele lui Hitler. Mulţi şi-au exprimat satisfacţia pentru înfrângerea trupelor germano-italiene în Africa.
În oct. 1942 am avut o discuţie cu un ofiţer din statul major al regimentului, cpt. Licareţ. Acesta din urmă mi-a declarat că el consideră războiul cu Rusia fără sens, că armata română a fost mânată atât de departe în adâncul Rusiei, încât va reuşi cu greu să se mai întoarcă în ţară, o să piară pe câmpurile Rusiei.
Vederi similare mi-a exprimat şi Cdt. Escadronului, cpt. Radu.
Am avut şi repetate discuţii cu soldaţii, care au exprimat mare nemulţumire pentru război. Majoritatea lor sun ţărani cu puţină ştiinţă de carte, care nu se pricep la politică, însă şi ei tot mai mult se întrabă : pentru ce se luptă, de ce sunt mânaţi aşa departe şi când se termină totuşi acest război.
Asemenea exprimări am auzit de la soldaţii P… şi Ordean, bucătarul de la bucătăria de campanie Mihail şi mulţi alţii.
Străduindu-se să le ridice soldaţilor moralul de luptă, comandamentul romăn încearcă să-i convigă că doar aici în Rusia îşi vor putea recâştiga Transilvania, dar nimeni nu crede asta.
Majoritatea soldaţilor şi ofiţerilor români aflaţi pe front aşteaptă cu nerăbdare ziua cînd vor fi trimişi în spatele frontului.
În sprijinul celor spuse de mine mai sus este faptul că atunci când unităţile Armatei Roşii au început ofensiva, soldaţii au început să lase armele şi să se predea în grup. Pe 19nov de exemplu, am văzut personal cum 5 soldaţi au aruncat armele şi ridicând mâinile, s-au predat. Încă înainte de ofensiva Armatei Roşii, în luna octombrie din regimentul nostru au dezertat doi soldaţi, unul român şi unul maghiar, ultimul a fost curând prins....
Tot aşa, pe timpul deplasării eşalonului nostru din România pe frontul de răsărit, au fost remarcate şase cazuri de dezertare. Mai trebuie remarcat că în luna octombrie în regiment au fost câteva cazuri de soldaţi autorăniţi... Despre acest fapt mi-a relatat Cdt. Escadron, cpt. Radu.

- Cum se comportă cu prizonierii sovietici la Dvs în armată ?
- Din discuţia în adăpost cu un soldat şi un subofiţer german, în noiembrie, am aflat că Hitler a emis un ordin privind împuşcarea tuturor ruşilor care vor fi luaţi prizonieri iarna.
În acest adăpost eu păzeam un soldat rus luat prizonier. Văzând că îi era foame, i-am dat o bucată de pâine. Soldaţii germani care stăteau lângă mine au râs; când i-am întrebat de ce râd, unul din ei … mi-a spus : “De ce îi daţi să mănânce acestui porc rus, nu pâine îi trebuie, ci un glonţ în cap”. I-am răspuns că noi ducem războiul pe front, nu în spate, cu prizonierii.
(…) … a spus că toţi ruşii luaţi prizonieri iarna, din ordinul lui Hitler, trebuie să fie împuşcaţi. Eu nu l-am crezut şi când s-au întors de la muncă subofiţerul cu soldaţii … l-am întrebat – dacă este adevărat că îi ucideţi pe toţi prizonierii ruşi.
Subofiţerul mi-a răspuns că este adevărat, există un ordin al lui Hitler despre asta. Subofiţerul, în confirmare la faptul că acest ordin există, a scos din buzunar o hârtie cu text dactilografiat şi mi-a arătat-o, dar nu mi-a dat-o să o citesc, dar am văzut doar că în colţul din stânga-sus era parafa OKW. Să întreb despre detalii nu mi-a venit bine, deoarece aici se aflau soldaţi români şi germani.
În acea seară am fost chemat la cdt regiment, col. Luca pentru a traduce din germană în română manifeste ruseşti. După ce am executat ordinul colonelului, i-am povestit despre discuţia avută cu soldatul şi subofiţerul. Colonelul n-a fost surprins de informaţia mea ... Colonelul a declarat că şi el a auzit de existenţa unui asemenea ordin al lui Hitler ...
Scrisă corect, cu cuvintele mele, mi-a fost tradusă.
Riga

Translated by : Kopelianski

This post has been edited by Petre on January 02, 2017 05:32 am
PMEmail Poster
Top
Taz1
Posted: January 16, 2017 10:07 am
Quote Post


Caporal
*

Group: Members
Posts: 106
Member No.: 2414
Joined: March 05, 2009



I wander if we had to take for real all the opinions of the Virigil Riga . It was a POW after all. He had to make a better life for him in russian prison.Like allways in Romania a man with conctions had allways a better job. :) - his jobs in Romania during peace times.
PMEmail Poster
Top
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

Topic Options Pages: (2) 1 [2]  Reply to this topicStart new topicStart Poll

 






[ Script Execution time: 0.0314 ]   [ 14 queries used ]   [ GZIP Enabled ]