Romanian Military History Forum - Part of Romanian Army in the Second World War Website



Pages: (2) 1 [2]   ( Go to first unread post ) Reply to this topicStart new topicStart Poll

> Abwehr vs. NKVD, All about spies and their missions
Florin
Posted: December 05, 2014 05:53 pm
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



QUOTE (Dénes @ December 05, 2014 02:01 am)
QUOTE (Florin @ December 05, 2014 07:39 am)
That included Romania, where the German minority survived as non-displaced ethnic group (compared with Poland, Yugoslavia, Czechoslovakia).

You're kidding, right? Thousands of German ethnics - men, women, even teenage ones - were rounded up post war and taken to the Soviet Union for hard labour. Others were persecuted by Rumanian authorities. Many changed their names to avoid unwanted attention. And so on.
DeadCat, whom I have not seen here for long, perhaps can tell more.

Gen. Dénes

No, I am serious.
This was discussed before in detail under this website, so I will remind only the essentials:
Yes, 100,000 Germans were sent to Soviet Union for forced labor, and yes a part of them never returned (death being one of the reasons).
But the total of German population in Romania was much more - about 800,000 thousand.
I have to check if you want a precise number.
So, in short form: up to 12.5 percent of the German population living in Romania was sent to forced labor in USSR, and a part of this 12.5 percent never returned to their homes/families.

Compare this with the countries that I have mentioned (Poland, Yugoslavia, Czechoslovakia) were 100 percent (ALL) of the population was forcefully sent to Germany or Austria, with their belongings being confiscated.

Regarding persecutions against some Germans that never left to USSR for forced labor, it is a fact, but remember that in the same span of time even more Romanians were subject to the same kind of persecutions. You cannot claim that the majority (the Romanians) were left untouched while some Germans were persecuted.
If you feel that there is a problem in my logic, you are welcome to reply.

This post has been edited by Florin on December 05, 2014 06:08 pm
PM
Top
Dénes
Posted: December 05, 2014 08:32 pm
Quote Post


Host
Group Icon

Group: Hosts
Posts: 4347
Member No.: 4
Joined: June 17, 2003



QUOTE (Florin @ December 05, 2014 11:53 pm)
But the total of German population in Romania was much more - about 800,000 thousand.

What year is this related to? What is your source, please?

Thanks.

Gen. Dénes
PMEmail PosterUsers Website
Top
Florin
Posted: December 06, 2014 08:08 pm
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



QUOTE (Dénes @ December 05, 2014 03:32 pm)
QUOTE (Florin @ December 05, 2014 11:53 pm)
But the total of German population in Romania was much more - about 800,000 thousand.

What year is this related to? What is your source, please?

Thanks.

Gen. Dénes

The most convenient (easy) for me is to present this link:
http://en.wikipedia.org/wiki/Germans_of_Romania
where is stated from the beginning that: "786,000 of Germans in interwar Romania in 1939 "

I can also spend some time to find and search a Romanian geographical atlas printed in 1934 or 1935, inherited from my grandparents.
However, for this second option:
1. All available data is from 1933 or earlier. This means a number smaller than the number reached by the same ethnic group 11 years later. I am aware that there was a war in that time span of 11 years, but I still think that there were more Germans in Romania in 1944 than in 1933 or few years earlier.
2. That geographic atlas is a Romanian print - you may object for its accuracy.

Regards,
Florin

This post has been edited by Florin on December 06, 2014 08:15 pm
PM
Top
Dénes
Posted: December 07, 2014 08:11 am
Quote Post


Host
Group Icon

Group: Hosts
Posts: 4347
Member No.: 4
Joined: June 17, 2003



QUOTE (Florin @ December 07, 2014 02:08 am)
1. All available data is from 1933 or earlier. This means a number smaller than the number reached by the same ethnic group 11 years later. I am aware that there was a war in that time span of 11 years, but I still think that there were more Germans in Romania in 1944 than in 1933 or few years earlier.
2. That geographic atlas is a Romanian print - you may object for its accuracy.

This is getting off topic. However, let me add just a few words:
1, If in 1933 there were 786.000 Germans, for sure there were much less after the war. I also checked Wikipedia (Rumanian version) and found this: 1948–343.913.
Therefore, I would say, in 1945 there were less than a half mission ethnic Germans left in Rumania.
2, I don't understand your second statement. Why would I object to a Rumanian edition of the inter-war geographical atlas? At that point, only the Rumanian censuses can give official data on the ethnic mosaic of the population in 'Greater Rumania'. We can debate how close to the actual truth those figures are, but that's a different story.

Gen. Dénes
PMEmail PosterUsers Website
Top
Florin
Posted: December 08, 2014 03:31 am
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



QUOTE (Dénes @ December 07, 2014 03:11 am)
QUOTE (Florin @ December 07, 2014 02:08 am)
1. All available data is from 1933 or earlier. This means a number smaller than the number reached by the same ethnic group 11 years later. I am aware that there was a war in that time span of 11 years, but I still think that there were more Germans in Romania in 1944 than in 1933 or few years earlier.
2. That geographic atlas is a Romanian print - you may object for its accuracy.

This is getting off topic. However, let me add just a few words:
1, If in 1933 there were 786.000 Germans, for sure there were much less after the war. I also checked Wikipedia (Rumanian version) and found this: 1948–343.913.
Therefore, I would say, in 1945 there were less than a half mission ethnic Germans left in Rumania.
2, I don't understand your second statement. Why would I object to a Rumanian edition of the inter-war geographical atlas? At that point, only the Rumanian censuses can give official data on the ethnic mosaic of the population in 'Greater Rumania'. We can debate how close to the actual truth those figures are, but that's a different story.

Gen. Dénes

The number you are offering, 343.913 in 1948, worth a search about how did this happen. Things are not as simple as to claim that the downfall in numbers is solely due to a forced expatriation by Romanian authorities.
Many people left to Germany on their own will in the years when Germany was occupying the whole Europe and Romania was in the Axis. Hermann Oberth may be the most famous case. He took his family with him, too.
Tens of thousands of Germans of Transylvania were either volunteers in the armies of The Third Reich, either enlisted in the Romanian Army, either in the Hungarian Army. It may sound as an irony, but one of the results of participating to a war is dying.
Other Germans run in 1944 when the frontline moved to Transylvania.
Then came Stalin's request for 100,000 Romanian workers to work in the Soviet factories, fended off by the leadership of Romania by sending instead 100,000 Germans.
Also, if in the census of 1948 some Germans declared themselves as Romanians or Hungarians because this way they felt more secure, it is a good point to ask why they felt more secure this way, but they were still living in Romania and later they may declared themselves Germans again.
This subject worth research from historians, to see all of the reasons that combined into a drop from 786.000 in 1939 to an official census of 343.913 in 1948.
Still is not a completely wiped out German population, as in Poland, Czechoslovakia and Yugoslavia.
Out of topic, while the Germans were in Transylvania for almost 1000 years and they were asked to come and settle by the Magyar kings, the Germans forced out of Poland and Czechoslovakia were living there since the beginnings of the written history, i.e. before the rise of the Roman Empire.

Regarding my geographical atlas, one day I may try some scans.
It is more than interesting, it is fascinating.

This post has been edited by Florin on December 08, 2014 04:44 am
PM
Top
ionionescu
Posted: December 08, 2014 05:52 pm
Quote Post


Plutonier major
*

Group: Members
Posts: 345
Member No.: 2794
Joined: April 26, 2010



QUOTE (Dénes @ December 07, 2014 09:11 am)
We can debate how close to the actual truth those figures are, but that's a different story.

Gen. Dénes

We all know Rumanian and specially 'Greater Rumania' sources cant be trusted, therefore only Hungayrian ones should be cited in this debate.
PMEmail PosterUsers Website
Top
Dénes
Posted: December 08, 2014 06:35 pm
Quote Post


Host
Group Icon

Group: Hosts
Posts: 4347
Member No.: 4
Joined: June 17, 2003



QUOTE (ionionescu @ December 08, 2014 11:52 pm)
We all know Rumanian and specially  'Greater Rumania' sources cant be trusted, therefore only Hungayrian ones should be cited in this debate.

I don't know what do you mean by 'Hungayrian', and whom do you want to provoke here. I suggest you if you don't have any meaningful to add to this discussion, then just don't add anything, do not attempt to flame this thread. Thank you.

Gen. Dénes

This post has been edited by Dénes on December 08, 2014 06:36 pm
PMEmail PosterUsers Website
Top
ionionescu
Posted: December 08, 2014 06:57 pm
Quote Post


Plutonier major
*

Group: Members
Posts: 345
Member No.: 2794
Joined: April 26, 2010



Ah! Darn autocorrect ... I didn't mean to write Hun-GAY-rian but that's actually pretty funny LOL
PMEmail PosterUsers Website
Top
Petre
Posted: January 10, 2015 07:37 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - Internet.
Russian book of Anatoly Tereschenko "The SMERSH Purgatory. The Stalin's «wolf-hounds»", 2011.

The romanian mil. inteligence agents.
CODE
(...) La 7 aug 1944 pe timpul unei scurte confruntări la Prut, a căzut prizonieri la sovietici un grup de militari români. Printre ei, un maior rănit, fără niciun document asupra sa.
  ... La percheziţii, indicii că aparţineau serviciilor speciale - carnete cu însemnări cifrate şi coduri... erau în realitate cadre ale organelor de informaţii româneşti, iar maiorul era şeful centrului de informaţii «N» din Secţia 2 a SMG român, pe nume Botezatu.
  ... a dat indicaţii preţioase nu numai despre structura centrului de informaţii, dar şi despre toate organele de informaţii şi contrainformaţii. A deconspirat trei rezidenturi rămase pe teritoriul Moldovei eliberate şi districtul Odessa, a indicat o agentură valoroasă care lucra cu noi direct... Lucrătorii Smerş au arestat reţeaua acestuia...
Şeful Direcţiei KR SMERŞ a Frontului, gen Ivaşutin era foarte interesat ... de istoria serviciului secret românesc, Siguranţa. S-a aflat că între 1924-1940, imaginea ei sumbră îi fusese creată de un descendent din cazacii zaporojeni, M.Moruzov. Cariera lui a început în Primul Război, când a acceptat rolul de agent al SMG român. S-a ocupat cu identificarea activiştilor comitetelor de revoluţionari din armata rusă, care îi îndemnau să dezerteze pe soldaţii români cu origini ruse şi ucrainene....
  ... Şeful organelor securităţii sovietice considera serviciile române la acelaş nivel cu cele poloneze, franceze şi britanice... Conducerea NKVD îi suspecta pe români nu doar de acţiuni subversive, dar şi pentru susţinerea organizaţiilor troţkiste...
  ... adevărul era că în România chiar se trăsese în grupurile de comunişti. Iar despre Morozov şi originea lui rusă, la urma urmelor şi-a făcut-o cu mâna lui.

Bringing Antonescu as prisonier.
CODE
... fragmente din articolul lui Boris Sîromiatnikov, publicat în gazeta "Voenno-promîşlennîi Kurier" :
  « Aveam atunci gradul locot.colonel şi activam în contrainformaţiile militare SMERŞ. Am primit ordin să-i preiau din gara Bălţi pe deţinuţii Ion Antonescu şi ajutoarele sale, între care fratele mareşalului, ministrul de externe Mihai Antonescu,... Mi s-a spus că misiunea primită este strict confidenţială, de răspundere, specială. Conducătorii români trebuiau duşi vii şi nevătămaţi la Moscova. Trecuse o săptămână de când tânărul rege Mihai îi arestase. Forţele ostile nouă - adepţii lui Antonescu din România, Hitler din Germania - ştiau desigur că ei au fost duşi de la Palat de Bondaraş şi predaţi comandamentului sovietic. Hitler era foarte dezavantajat că cel mai apropiat partener al său se găsea la dispoziţia Uniunii Sovietice. Hitler a avut relaţii mai apropiate cu Antonescu decât cu alţi conducători ai ţărilor-satelit.
  Şeful Direcţiei SMERŞ a Frontului (3 Ucr.) mi-a promis doar că îl va apela prin HF-radio pe Comisarul cu afaceri interne al Moldovei, să îl roage să mă ajute. Erau multe de rezolvat. Cum să organizez un tren special ? Câte zile mergem pe drum, cum, cu ce şi de unde îi hrănesc pe deţinuţi (pentru mine aveam pesmeţi pentru o săptămână), cine le va asigura asistenţă medicală ? Dacă mi se crează condiţii să stau de vorbă cu deţinuţii, atunci despre ce pot să vorbesc cu ei şi în ce limbă ? În grupul nostru nu aveam translator.
  Toate problemele aveau importanţă reală şi trebuiau rezolvate de la Bălţi. De aceea am dat încă de pe drum dispoziţii la doi dintre împuterniciţii mei operativi, cpt. Zelenov şi Iakovlev: imediat ce ajungem la Bălţi să ia repede legătura cu biroul raional NKVD şi cu Şeful spitalului militar dislocat acolo, cu ajutorul lor să alegem pentru a merge cu noi translator, medic, bucătar cunoscător al bucătăriei româneşti, ospătar, frizer.
  Tot la sosirea la Bălţi l-am căutat imediat pe împuternicitul NKVD pentru transporturi şi prin el am lămurit posibilităţile de a forma un tren special. Despre călătoria noastră, aici nu venise nicio indicaţie. A trebuit să stabilim legătura şi rugat să vină Comisarul cu afaceri interne din Moldova, general-maj. Mordovţev. Acesta a venit şi ne-a spus că fusese apelat deja de Şeful Direcţiei contrainformaţii a Frontului şi că ia măsuri : pe la 14.00 vine de la Chişinău o locomotivă cu o echipă selacţionată şi cu un vagon-salon pe care îl foloseau nemţii.
  La recomandarea împuternicitului biroului transporturi din gara Bălţi s-a decis formarea unui tren special cu cinci vagoane: marfă, bucătărie, salon, dormitor pentru "oaspeţi" şi lucrătorii operativi, şi unul de pasageri pentru gardă. Problema cum să-i fie dată "stradă" şi trenului nostru am rezolvat-o cu Şeful Direcţiei Transporturi NKVD URSS.
  Mi s-au stabilit obligaţiuni la staţionări pentru alimentarea locomotivei cu combustibil şi apă şi raportare telefonică despre starea "mărfii" la Şeful Direcţiei transporturi a NKVD, iar acesta va informa GUKR SMERŞ.
  Românii au trimis la gara Bălţi un convoi militar. Un lucrător important de la Statul major al Frontului, gen-maj. Zaharov, a cerut să meargă şi el cu trenul la Moscova: avea acolo familia pe care nu o văzuse de mult şi avea permisie o săptămână. N-am obiectat. Zaharov mi-a relatat că pe drum a mers cu Antonescu, însă aproape nici n-a vorbit cu el. Ceilalţi patru români s-au aflat în alte două autoturisme. Pe drum au mers cu maximă prudenţă.
  În afară de astea, mi-a mai spus că se pare "ei sunt duşi la Moscova la convorbiri despre condiţiile păcii". Pentru mine aceste vorbe m-au orientat cumva, cum să mă port cu ei pe drum.
  Zaharov a dat dispoziţii să fie scoşi reţinuţii din maşini. Translatorul le-a propus să se aranjeze şi să facă un duş. Toţi, mai puţin ministrul de externe Mihai Antonescu, tăceau, dar acesta a răspuns la asta cu mulţumiri. Am dat dispoziţii şi cpt. Kotov i-a dus la duş. Apoi, "protejaţii" au fost plasaţi în cupeurile vagonului de dormit. Am pus în cupeu câte un român şi un lucrător operativ de-al nostru, iar pentru Ion Antonescu, pentru translator şi pentru mine am dat două cupeuri legate prin uşă interioară.
  La Moscova am ajuns seara. Ne-a întâmpinat Şeful lucrătorilor GUKR SMERŞ. Pe «protejaţii noştrii» i-am dus la una din vile la periferiile Moscovei. Apoi, noaptea, am fost primit de locţiitorul Şefului GUKR gen-locot. N.N.Selivanovski, căruia i-am raportat despre comportarea românilor pe drum şi am citit pasje din însemnările făcute după discuţiile cu I.Antonescu. Mi s-a cerut să le dictez unui stenografist. Iar la orele 4.00, despre aducerea clicii Antonescu la Moscova s-a raportat lui Stalin. »

CODE
(...) După căderea lui Antonescu ... între arestaţi : Şeful Centrului de informaţii «N» al Secţiei 2 din SMG român Botezatu, Loctiitorul Şefului Centrului № 2 cercetare al SSI român Şerbănescu, rezidentul spionajului german Stiller, rezidentul organului de informaţii hitlerist «Abwehrstelle-Wien» Ţăranu, alţi înalţi funcţionari din armată şi serviciile române.
  Organele SMERŞ au stabilit că informaţiile germane şi române au folosit activ pentru munca de spionaj contra Armatei Roşii alb-gardişti şi membri a diferite organizaţii externe antisovietice.
  La Bucureşti... au fost apoi arestaţi 99 membri ai astfel de organizaţii. Printe ei, secretarul general al radei militare supreme a organizaţiei militare ucrainene din Europa, Porohovski, doktor (ştiinţe economice) Trepke (? - Splake), gen-locot. Delvig şi Gerua(?), col. Jolondkovski şi alţii.
  În total, la 15 nov 1944, în urma «curăţeniei» teritoriului eliberat în fâşia de acţiune a UKR SMERŞ de la Frontul 3 Ucrainean, au fost arestaţi 794 colaboratori şi agenţi ai spionajului şi contraspionajului inamicului.


This post has been edited by Petre on September 28, 2015 05:45 pm
PMEmail Poster
Top
dead-cat
Posted: January 16, 2015 05:41 pm
Quote Post


Locotenent
*

Group: Members
Posts: 559
Member No.: 99
Joined: September 05, 2003



QUOTE
The number you are offering, 343.913 in 1948, worth a search about how did this happen. Things are not as simple as to claim that the downfall in numbers is solely due to a forced expatriation by Romanian authorities.
Many people left to Germany on their own will in the years when Germany was occupying the whole Europe and Romania was in the Axis. Hermann Oberth may be the most famous case. He took his family with him, too.
Tens of thousands of Germans of Transylvania were either volunteers in the armies of The Third Reich, either enlisted in the Romanian Army, either in the Hungarian Army. It may sound as an irony, but one of the results of participating to a war is dying.
Other Germans run in 1944 when the frontline moved to Transylvania.
Then came Stalin's request for 100,000 Romanian workers to work in the Soviet factories, fended off by the leadership of Romania by sending instead 100,000 Germans.
Also, if in the census of 1948 some Germans declared themselves as Romanians or Hungarians because this way they felt more secure, it is a good point to ask why they felt more secure this way, but they were still living in Romania and later they may declared themselves Germans again.
This subject worth research from historians, to see all of the reasons that combined into a drop from 786.000 in 1939 to an official census of 343.913 in 1948.


Firstly, the number 786.000 is for the Kingdom of Romania in the borders of 1939 and the 344.000 for the census of 1948, when most of the deportees were still in the Soviet Union and Romania had a different border.
Second, during ww2 cca 200.000 Bessarabian, Dobrujan and Bukovina Germans were resettled (treaty of 5. Sept. 1940) to Germany, mainly Warthegau.
During the war about 65.000 Germans served in the German armed forces, mainly Waffen SS. Casualties were 15.000 KIA and MIA. Also an undetermined number did flee from the approaching frontline and made it to germany, mostly from Banat. That combined with the birth drop accounts for the reduction from 786K to 343K.

The Chechoslovakian Republic deported the entire german population, just as Poland who had to move her border by 200km. Most Germans from Yugoslavia would flee during 1944-1945. Of those who did not, a large number died in concentration camps. Of those who survived, the overwhelming majority being permitted to leave for the newly created Federal Republic of Germany in an organized fashion, starting from 1948.

QUOTE
Regarding persecutions against some Germans that never left to USSR for forced labor, it is a fact, but remember that in the same span of time even more Romanians were subject to the same kind of persecutions. You cannot claim that the majority (the Romanians) were left untouched while some Germans were persecuted.

Romanians were presecuted because of their political allegiance or because they were wealthy, thus belonging to the burgeoisie. German (and other) minorities were persecuted additionaly because of their ethnicity.

This post has been edited by dead-cat on January 16, 2015 05:41 pm
PMYahoo
Top
Florin
Posted: January 17, 2015 03:11 am
Quote Post


General de corp de armata
*

Group: Members
Posts: 1867
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003



Hi "dead-cat",

You added some more specific data (sincerely welcomed), but other than what I am quoting next...

QUOTE (dead-cat)
...German (and other) minorities were persecuted additionaly because of their ethnicity...

...your comments do not contradict what I wrote when I had answered to Dénes.

Best regards,
Florin
PM
Top
Petre
Posted: February 19, 2015 07:32 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Another fragment found from the text written by Boris Sîromiatnikov
CODE
    Cei patru români au fost aduşi la gară cu un convoi militar.
    Când trenul s-a îndepărtat, «oaspeţii» au fost poftiţi în vagonul-salon la cină. Mi-a revenit rolul de «gazdă» la care au venit ei. Fiecare şi-a spus numele, prenumele şi funcţia, iar militarii şi gradul. Translatorul le-a arătat locurile. Eu şi Antonescu am stat faţă în faţă.
    Dictatorul român era în tinuta de serviciu de mareşal, de culoare gri, cu numeroase barete de decoraţii şi un ordin. Statura mică, subţire, roşcovan. La cina care s-a prelungit cca două ore, am vorbit despre greutăţile şi necazurile aduse de război, – vinovaţii pentru asta, se înţelege, n-au fost numiţi. «Oaspeţii» au băut puţin, dar au mîncat suficient.
    Când le-am propus să meargă la odihnă, Antonescu a rămas şi a început o discuţie – rămăsesem în trei: el, translatorul şi eu. Маreşalul m-a rugat să-i răspund sincer la o întrebare care îl frământa: «Unde ne duc şi dacă e adevărat că Guvernul Sov va purta la Moscova convorbiri despre condiţiiloe păcii ?»
    I-am răspuns că sunt duşi într-adevăr la Moscova, dar ce va fi acolo, nu ştiu. Trebuia să se încreadă în corectitudinea răspunsului meu : fiind "mare om de stat", trebuie să ştii că nişte oameni neimportanţi, precum un locot-colonel de pe front, n-au de unde să ştie asemenea probleme. Treaba mea, am spus eu, este doar să-i însoţesc până la Moscova, evitând pe drum vre-o neplăcere pentru ei ca lideri ai unui stat fascist, incidente şi să le creez pe drum conditii bune de trai.
    O fi crezut I.Antonescu, nu ştiu.
    După aceea Antonescu a fost oarecum uşurat şi imediat a început să vorbească – foarte încet, se vede, dorind ca translatorul să înţeleagă fiecare cuvânt. Spunea că mulţi îl consideră fascist, dar el a devenit vrând-nevrând, prin «forţa împrejurărilor». S-a interesat dacă eu îi ştiu cumva pe generalii ţarişti Brusilov, Ivanov şi Ruzski. Şi a spus mai departe: «Regret mult că ei nu mai sunt în viaţă, atunci ei ar fi putut să lămurească, sunt eu prietenul ruşilor sau prietenul germanilor».
    Mai departe a spus că în războiul 1914-1918, România a luptat de partea Rusiei, iar el a fost şeful St Maj al armatei române. Dar uite că acum s-a aflat în tabăra opusă Rusiei, iar motivul – intrarea trupelor germane de tancuri în ţara sa în 1940. «Hitler avea nevoie de România drept cap de pod strategic şi ca furnizor de petrol, – a spus mareşalul. – De aceea a şi ocupat-o înainte să înceapă războiul ». Aşa a spus – «a ocupat-o». Iar el, Antonescu, ca şef al guvernului român, chipurile n-a putut atunci să facă nimic împotriva.
    Dar mareşalul credea se pare, că locot.colonelul nu avea cunoştinţă şi de cum au evoluat relaţiile dintre Germania şi România înainte de război când el, Antonescu la dorinţa fuhrerului, a ajuns la putere în ţară: a devenit prim-ministru, a anunţat că România este stat fascist, iar el – «conducătorul», care în septembrie 1940 l-a rugat el pe Hitler să aducă trupe germane în România, declarând că «doreşte o colaborare totală cu Germania», iar în ianuarie 1941 vorbea de «dorinţa puternică de a participa la războiul contra URSS».
    N-am intrat în dialog, dându-i lui Antonescu posibilitatea să vorbească. Până la Moscova am mers 46 ore, iar discuţii au fost câteva. Nu am pus întrebări, am ascultat, în timpul alocat odihnei am notet câte ceva semnificativ, ca să raportez apoi conducerii GUKR Smerş.
    A doua zi după micul dejun Antonescu a început o discuţie cum la finele 1942 trupele sovietice au dat germanilor şi românilor o «straşnică lovitură» la Stalingrad, unde România a pierdut 18 divizii – aproape două treimi min marile unităţi combatante. Atunci deja, a spus fostul dictator, a înţeles că ţările blocului hitlerist au pierdut războiul. Şi se pare atunci, la începutul 1943 a propus regelui Mihai şi mamei sale să caute o ieşire din război. Ei trei au luat hotărârea: să ordone ministrului de externe să stabilească în secret contacte cu reprezentanţi SUA şi Anglia în Spania sau Elveţia.
    Tot atunci au hotărât să-i propună lui Hitler să-l numească pe el, mareşal Antonescu, Comandant Suprem al trupelor române pe Frontul de Est. Chipurile numai şi pentru că «marile unităţi combatante româneşti să execute ordinele sale, nu ale comandamentului german». Dar din asta n-a ieşit nimic.


This post has been edited by Petre on September 28, 2015 05:49 pm
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: September 28, 2015 05:37 pm
Quote Post


Capitan
*

Group: Members
Posts: 690
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Upgrade to the text above, from a "full version" of the article.
It seems to me it was also a BBC interview vith the author...

The memories of Gen. Michael Belousov, noted by col. Boris Sîromiatnikov
CODE
  Spionajul german a aflat repede despre acţiunile diplomaţilor români la Madrid şi i-au raportat lui Hitler. Hitler l-a chemat pe Antonescu la el, la castelul Klessheim, unde se refăcea atunci după "lovitura primită la Stalingrad". Antonescu s-a dus foarte alarmat, temându-se de represalii pentru trădare. Dar Hitler l-a întâmpinat binevoitor. El n-a lăsat să se vadă că ar fi vina lui Antonescu, ci a prezentat drept o "ştire" pentru mareşal, "maşinaţiunea" ministrului de externe pe la spatele său şi i-a propus să-l schimbe imediat din funcţie pe Мihai Аntonescu. Ion Antonescu a menţionat că, aflat atunci în situaţie dificilă, a trebuit să accepte condiţiile lui Hitler, dar nu le-a respectat în totalitate : a mai completat ceva trupe şi nu l-a înlocuit pe ministrul М.Аntonescu. Iar Hitler n-a mai amintit apoi despre asta.
  Ion Antonescu spunea că el l-a văzut pe Hitler "în activitate şi în dispoziţie sufletească diferită" şi că presa rusă încearcă degeaba să-l arate "nebun". Mareşalul a spus că Hitler nu se vedea aşa des cu nici-unul dintre aliaţii săi – Mussolini, Mannerhaim şi Horty, cum se vedea cu el. A explicat el că Fuhrerul considera România cea mai "importantă" şi aliatul cel mai "de încredere". Aceste întrevederi erau organizate pentru a face presiuni în toate felurile asupra lui Ion Antonescu, asupra României şi asfel să o menţină în rândul ţărilor "Axei".
  Dar de faptul că în august 1941 Hitler i-a acordat «Crucea Cavalerilor» pentru intrarea trupelor române în raionul Odessa, Antonescu n-a amintit. Şi nici că în ian.1941 i-a declarat lui Hitler "marea lui dorinţă de a participa împreună cu ei la războiul contra URSS".
  Mi-a mai spus că Hitler, după înfrângerea de la Stalingrad, a înţeles că războiul după planul în care fusese gândit era pierdut, dar "n-a adus învinuiri". Mai spera încă la o evoluţie relativ favorabilă a războiului, mobilizând pentru asta toate forţele naţiunii germane şi ale ţărilor aliate. Chiar şi la întrevederea din aug.1944, când Armata Roşie intase deja în România si se apropiase de graniţele Prusiei Orientale, Hitler încă mai credea că Germania se va menţine ca un stat integral, cu structura social politică existentă, că va fi o garanţie – o ceartă obligatorie în etapa finală a războiului în cadrul "coaliţiei trilaterale" – Roosvelt şi Curchill pe de-o parte şi Stalin pe de alta. O speranţă aparte avea de la Churchill.
  Lui Hitler, după spusele lui Antonescu, nu-i plăcea să amintească numele lui Stalin şi când asta era necesar, îl numea simplu "el". Şi uite că la ultima întrevedere cu Antonescu, Fuhrerul a vorbit cu respect despre "domnul Stalin", cu nume de familie, şi chiar a recunoscut că în prezent acesta n-are egal ca om de stat şi strateg militar.
La aceeaşi discuţie cu Antonescu, dacă e să îl credem pe mareşal, Hitler l-a apreciat astfel pe Chrchill ca lider militar : în comparaţie cu Stalin, este lipsit de valoare. În patru ani de război n-a putut să organizeze forţarea unei strâmtori de 32 km şi să debarce un desant în Franţa. Doar în iunie şi doar împreună cu americanii, având superioritate asupra trupelor germane de uscat de 2,5 ori şi în aer de peste 20 de ori, abia-abia a putut "să se mişte" peste strâmtoare.
  Cum mi s-a părut mie, Ion Antonescu dorea ca mai ales anume despre partea relatării sale despre Stalin să se afle la instanţele corespunzătoare de la Moscova.


This post has been edited by Petre on September 28, 2015 05:55 pm
PMEmail Poster
Top
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

Topic Options Pages: (2) 1 [2]  Reply to this topicStart new topicStart Poll

 






[ Script Execution time: 0.0256 ]   [ 14 queries used ]   [ GZIP Enabled ]