The morality of the author of this work is more than questionable
From "Cotidianul" On-Line:
| QUOTE | Intr-o carte editata in 1998 la Budapesta, Mihai Viteazul e prezentat drept o „bestie", iar „prim-ministrul Tatarascu o jivina"
„Atrocitati antimaghiare comise de romani in Ardeal" e scrisa de Kosztin Arpad
Volumul „Atrocitati antimaghiare comise de romani in Ardeal" semnat de Kosztin Arpad a fost publicat in 1998 la Budapesta de editura „BIRO family".
Structurata pe noua capitole, o prefata si un epilog, cartea este o blamare, o improscare cu noroi a tot ce este romanesc. Volumul este un atac ordinar asupra intregului popor roman si a personalitatilor sale politice, culturale, stiintifice.
In cele 185 pagini ale sale volumul prezinta viziunea bolnava a lui Kosztin Arpad asupra istoriei romanilor de la inceputuri pana in prezent.
In cele noua capitole Kosztin isi etaleaza intreaga ura impotriva romanilor prezentand „atrocitatile comise de romani impotriva maghiarilor din Ardeal" in etapele istorice mai importante: rascoala lui Horea, Closca si Crisan, revolutia de la 1848/49, primul si al doilea razboi mondial, revolutia maghiara din 1956 si perioada de dupa revolutia din 1989 din Romania.
Cartea scrisa cu o inimaginabila dusmanie impotriva romanilor si a conducatorilor acestora, are ca motto un fragment din lucrarea lui Orban Balazs intitulata „Descrierea Tinutului Secuiesc" publicata in 1870 la Pesta, fragment graitor pentru ceea ce va urma a fi prezentat in volumul scris cu o nemaiintalnita nerusinare de catre Kosztin Arpad.
„...chiar si in caracterul valahilor este prezenta suspiciunea, prostia prejudecatilor la care contribuie o reavointa vicleana: sunt trufasi, brutali cand sunt la putere si se tarasc ca serpii, fiind umili cand sunt depasiti sau invinsi: sunt din cale-afara de lasi fata de cei puternici si necrutatori pana la canibalism in confruntarea cu cei mai slabi decat ei..."
Inca din prefata autorul ne lasa sa vedem ce va urma in volumul plin de injurii la adresa romanilor:
„Romanimea din Ardeal, atat din punct de vedere al sentimentelor cat si din cel al culturii si inteligentei sale, este inculta chiar si dupa evul mediu si a fost mereu o fiara gata oricand sa comita atrocitati, un monstru moral. Istoria acestei romanimi este plina de atrocitati comise impotriva altor popoare cu care a convietuit secole intregi.
...Este suficient sa ne referim la faptul ca Decizia de la Trianon (4 VI 1920)...a fost luata in baza legendei viclene a continuitatii daco-romane care inseamna lozinca iredentismului romanesc, concept fara nici un temei istoric si stiintific".
In prefata Kosztin Arpad scrie ca „trebuie sa cunoastem atrocitatile comise de romani impotriva poporului maghiar si secui-maghiar din Ardeal. Trebuie sa le facem cunoscute si intregii lumi, intrucat politica, istoriografia si literatura romana trec sub tacere aceste atrocitati si fac totul pentru tainuirea acestora, pentru a prezenta romanimea drept campioana tolerantei, umanismului, bunatatii si blandetii, intentionand sa dovedeasca totodata ca maghiarimea este unul din popoarele cele mai cumplite din lume, ca prin genele sale este un popor criminal, ca maghiarimea este insetata de sange si ca aceste trasaturi sunt mostenite din generatie in generatie".
Kosztin Arpad apreciaza ca „numeroase semne atesta faptul ca, mai devreme sau mai tarziu, conducerea panromana de la Bucuresti - indiferent de tratatele de baza - va alege ca solutie a «problemei maghiare» din Ardeal lichidarea de la o zi la alta in stil de pogrom. Si nu intamplator! Nu sunt putine sursele istorice care relateaza ca in rascoala taraneasca a lui Horea, Closca si Crisan din 1784 taranii romani au vrut sa-i ucida pe toti maghiarii. Si aceasta «dorinta» a romanilor este vie si azi in unele cercuri ultranationaliste romane. Dar poate sa fie vie aceasta dorinta, pentru ca in zona noastra Romania este statul care s-a impotmolit la teorie continuitatii daco-romane, teoria rigida devenita o adevarata «dogma», teorie care nu are nici o baza istorica.
Romania este tara care se cramponeaza la conceptul romantic din secolul al XIX-lea de natiune si stat national. A ramas la ortodoxia sa cu radacini balcanic-bizantine si la fundamentalismul sau si nu asteapta decat momentul favorabil pentru ea, pentru a face cum a facut si cu evreimea pe care a exterminat-o din Romania.
Romania se pregateste si pentru rafuiala finala cu maghiarimea din Ardeal...Situatia maghiarimii din Ardeal are efect si asupra viitorului intregii maghiarimi. Cea mai importanta problema a acesteia este problema supravietuirii ei. Din acest motiv, situatia maghiarimii din Ardeal, si prin aceasta a intregii maghiarimi, trebuie sa ajunga in atentia opiniei publice internationale! Pana cand nu este prea tarziu! Si aceasta lucrare vrea sa slujeasca acest scop". (p. 7-10)
Dupa ce ne declara singur scopul sau, Kosztin Arpad isi incepe desantata lucrare.
Sa o luam pe capitole:
I. Introducere (scurta privire asupra istoriei)
„Nu exista nici o urma a continuitatii daco-romane sustinute si propagate de romani, nu exista nici un fel de element al poporului daco-roman nici imediat dupa 272 cand imparatul roman Aurelianus si-a retras legiunile si poporul din Dacia si nici la descalecarea maghiarilor. Acest popor ori n-a existat niciodata, ori daca a existat, acesta conform logicii a disparut, s-a asimilat in popoarele migrarilor din cursul celor 600 de ani.
...Dinainte de inceputul secolului al XIII-lea nu exista nici un lacas de cult (casa de rugaciuni, capela, biserica, manastire, cimitir), nici atestari istorice sau toponimice cu privire la existenta poporului valah (roman) in Ardeal.
Conform unor date statistice din 1293 in Ardeal existau in total 18.000 de valahi. Aceste date vorbesc de la sine ca la descalecarea maghiarilor (895), deci cu cinci secole mai inainte, valahii nu puteau fi prezenti printre popoarele cucerite in Ardeal de catre maghiarime.
...Pe la jumatatea secolului al XIV-lea valahii au venit in Ardeal ori ca refugiati, ori chemati, dar au venit «goi», cu mainile goale si nu se distingeau in munca, fiind pusi la cele mai de jos munci...dar reprezentau o forta de munca ieftina, umila fara nici un fel de pretentii, oameni care se ploconeau in fata tuturor.
Dupa cele doua razboaie mondiale si pana in zilele noastre au fost colonizati din Vechiul Regat in Ardeal 3.000.000 de romani. Totodata au fost si sunt colonizati numerosi maghiari din Ardeal in Vechea Romanie.
...Este absolut adevarat ceea ce a declarat episcopul Tokes Laszlo si anume ca de peste 75 de ani in Romania se comite o «purificare etnica» impotriva maghiarimii si a altor nationalitati.
...Intre ramasita de Ungarie si asa-numitele tari succesoare se desfasoara - de la Trianon incoace - un proces grav. Cei care neaga acest lucru sunt ori rauvoitori, ori dezinformati, atat in istorie, cat si in politica. In acest mare si periculos proces trebuie sa se nasca, odata si odata, o sentinta! O sentinta definitiva si aplicabila. Aceasta sentinta poate fi data doar de o «vointa» care reprezinta si o forta internationala, o forta care vede si marturiseste ca nesolutionarea situatiei unei minoritati nationale de 5.000.000 de maghiari reprezinta un periculos focar al destabilizarii in centrul Europei". (pag. 13-22)
II. „Atrocitati antimaghiare comise de romani in Ardeal
pana la rascoala taraneasca a lui Horea, Closca si Crisan (1784)"
„La Posada, voievodul Basarab, incalcandu-si promisiunile a ucis armata ungara cu pietre timp de trei zile" (p. 24)
„In 1599, cand Mihai Viteazul, devenit voievod dintr-un macelar, a invadat Ardealul, a trecut satele prin foc si sabie" (p. 27)
„Baba Novac, «sluga principala» a lui Mihai a fost un om oribil, un ticalos. Cel mai josnic hot al acelor vremuri" (p. 28)
„Comandantul imperial Basta - dupa ce s-a convins ca Mihai vrea, cu orice pret, sa-si pastreze Ardealul pentru el - a ordonat ca Mihai sa fie ucis langa Turda la 19 august 1601...In acest fel a scapat Ardealul de Mihai Viteazul, de acest intrigant care se prefacea a fi miel, dar se purta ca o vulpe sau un lup, de acest ticalos, unul din bestiile cu mainile cele mai insangerate" (p. 29)
III. „Atrocitati antimaghiare comise de romani
in timpul rascoalei taranesti a lui Horea, Closca si Crisan (1784)"
Kosztin Arpad sustine ca rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan „a inceput datorita faptului ca la Campeni armenii au vrut sa-i impiedice pe taranii valahi sa vanda palinca. Taranii infuriati au spart butoaiele cu palinca si vin, iar armenii s-au adresat judecatoriei..."
„La 31 octombrie 1784 Crisan, in numele lui Horea, a chemat la o adunare mai multi tarani. In biserica ortodoxa din satul Mesteacan s-au adunat 500-600 de valahi cu mutre de pitecantropi, de o salbaticie inumana".
Dupa ce subliniaza cum i-a omorat oamenii lui Horea pe maghiari, autorul volumului afirma, intre altele:
„Lozinca lui Horea la Abrud a fost: «Omorati fara alegere pe toti maghiarii care nu sunt dispusi sa treaca la religia romana»".
„Horea si camarazii lui si motii acestora au devastat 389 de sate maghiare si au exterminat maghiarimea din regiuni intregi. Ca o consecinta a acestei rascoale taranesti maghiarimea din partea de sud a Ardealului a scazut in asemenea masura incat nu s-a mai putut redresa niciodata". (p. 30-39)
IV. „Atrocitati antimaghiare comise de romani
in lupta maghiara pentru libertate din 1848/49"
„Avram Iancu, conducator valah, a venit cu 6.000 de moti inarmati... Este un fapt istoric ca in cursul luptei pentru libertate din 1848/49 «conducatorul de osti», valahul sifilitic, in realitate o hiena, Avram Iancu si bandele lui au exterminat mai multi maghiari decat au cazut pe front". (p. 50)
V. „Atrocitati antimaghiare comise de romani in Ardeal
inainte, in timpul si dupa primul razboi mondial"
„Trebuie sa mentionam ca armata romana, care a depasit orice imaginatie in ceea ce priveste atrocitatile, arata deplorabil. Soldatii erau zdrentuiti, murdari, cu opinci in picioare si palarie de paie pe cap".(p. 58)
„Prin Decizia de la Trianon popoarele Ardealului au ajuns intr-o Romanie care apartinea unui cerc cultural balcanic, de rang mai scazut... Romania a pornit o campanie de exterminare in intregul Ardeal impotriva a tot ce nu era roman. Si asta face si in prezent!..." (p. 77)
„Duca a fost urmat in fotoliu de prim-ministru de Tatarascu, aceasta jivina care nu putea fi considerat om in ceea ce priveste comportarea sa fata de minoritati. Perioada in care Tatarascu a fost prim-ministru a fost cea mai neagra a destinului maghiarimii". (p. 82)
VI. „Atrocitati antimaghiare comise de romani in Ardeal
in timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial,
pana la revolutia si lupta pentru libertate din Ungaria din 1956"
„Incepand din toamna anului 1944 diplomatia romana a reprezentat in fata Uniunii Sovietice principiul ca maghiarimea s-a obisnuit sa ii «lipseasca» Ardealul, s-a obisnuit cu Decizia de la Trianon. Aceasta decizie a intensificat antimaghiarismul nationalistilor si fascistilor romani, asuprirea totala a maghiarimii, hotararea acesteia de a emigra". (p. 114-115)
„... In toate privintele Groza a fost un exponent foarte tactic al nationalismului roman caruia i-a fost incredintat rolul ca, in calitate de cetatean cultivat, filomaghiar, sa dea asupririi minoritatilor o nuanta democratica" (p. 127).
IX. „Atrocitati antimaghiare comise de romani in Ardeal
dupa revolutia din Romania din 1989"
„Din pacate, imediat dupa revolutia din decembrie 1989 Bucurestiul s-a reintors la politica de asuprire a minoritatilor nationale, inainte de toate la asuprirea minoritatii maghiare. Romania, conducerea romana sunt incapabile sa inteleaga faptul ca maghiarimea din Ardeal considera Ungaria de la Trianon drept tara-mama si ca maghiarimea care a ajuns, fara voia ei, in afara granitelor tarii-mama este considerata parte a natiunii ungare unitare. Aceasta constiinta a maghiarimii ii confera acesteia forta si putere! De aceasta putere se teme Romania, ca si conducerea actuala romana. Baza solutionarii problemei maghiare nu poate fi decat una singura: o Ungarie in interiorul careia ar putea trai cea mai mare parte a maghiarimii din Bazinul Carpatic. Fara o astfel de rezolvare nu va fi niciodata pace in Europa Centrala si de Est, in Europa!".
„In Romania - chiar si dupa schimbarea de presedinte si de guvern de dupa 1996 - relatiile romano-ungare sunt la fel de incordate si nu este de asteptat nici o destindere din acest punct de vedere. Nu este de asteptat, pentru ca ideea Romaniei este asimilarea totala a grupului etnic maghiar din Ardeal sau exterminarea acestuia prin pogromuri. Si pentru a ajunge la una din cele doua variante se procedeaza la genocid spiritual, fizic" (p. 166).
„Este bine cunoscut faptul ca tara si trupul natiunii maghiarimii milenare au fost ciopartite la Trianon (4 VI 1920) in asa fel incat mai mult de o treime din trupul natiunii a fost nevoita sa traiasca in afara frontierelor tarii. Din acest motiv natiunea ungara - fatis sau indirect - nu numai ca cere, dar si pretinde modificarea frontierelor proaste care ameninta permanent pacea Europei Centrale si de Est, cu alte cuvinte: revizuirea si remedierea acestor frontiere, chiar si in cazul in care vecinii sai se cramponeaza cu o lacomie sovina de teritoriile maghiare primite, in mod nedrept, cadou.... Deci natiunea ungara pretinde, intr-adevar, teritorii pentru recunoasterea dreptatii sale" (p. 172-173).
„Noul presedinte roman, Emil Constantinescu, care fara voturile maghiarilor abia daca ar fi presedintele tarii, a afirmat la intalnirea sa cu sefii cultelor din Romania din 2 mai 1997: «... nu putem astepta ca romanii asupriti odinioara sa fie trimisi din nou la sate». Asta a declarat primul om al Romaniei, tara care vrea sa intre in NATO si Uniunea Europeana.... Din aceasta declaratie reiese ca dupa Trianon nici o conducere romana de stat nu vrea sa schimbe politica fata de minoritatile nationale. Nu exista si nici nu va exista vreodata o conducere romana cu care sa se ajunga la o intelegere cu privire la problema minoritatilor nationale" (p. 175).
„Proclamarea Romaniei ca stat national, legile sale, lasa sa se traga concluzia ca se procedeaza la exterminarea minoritatii nationale maghiare! Oare guvernul ungar, de orice culoare ar fi acesta, poate astepta sa se intample asa ceva? Europa poate astepta acest lucru?" (p. 177).
„Azi, cand in Romania traiesc 2.000.000 de maghiari, nu se poate sustine ca totul este in ordine, ca putem dormi linistiti. Acum a fost prilejul pentru negocierea unor noi tratate de pace, cand in Europa au fost modificate frontierele mai multor tari. A fost momentul ca si in problema romano-maghiara puterile invingatoare sa gaseasca o solutie care sa rezolve definitiv, si pe cat posibil just, problema romano-maghiara. Noi nu dorim o solutie nedreapta, nu dorim sa contestam judete din Ardealul de Sud in care populatia romana se afla in majoritate, nu vrem decat un teritoriu in care populatia de limba maghiara este in majoritate. Maghiarii ramasi in Ardealul de Sud si romanii ramasi in Ardealul de Nord si-ar putea schimba, in mod voluntar, domiciliul" (p. 178).
Iata doar un mic exemplu de propaganda maghiara desantata.
Sorin Petrescu |
|
. It is impossible to check "documents" about those crimes. But its remained in the memory of the peasants... The fact of being writen under communist regim is not a motive to discualifiy an entire book.
.
