(e) Book : Lev Sotskov, The Operation code-name “Tarantella”.
Declassified archive of the Russian Foreign Inteligence Service
Chapter : Marshal Antonescu
( ... )
News from Mexic
( ... )
Fostul ministru al Palatului Urdăreanu, care intra în cercul de apropiaţi al lui Carol şi în emigraţie, a solicitat printr-un intermediar... о întrevedere cu un oficial al guvernului sovietic pentru a prezenta câteva propuneri. A fost exprimată rugămintea pentru stricta confidenţialitate a întregii afaceri şi necesitatea de a păstra secret conţinutul prezentei întrevederi ... şi faţă de aliaţi, adică SUA şi Marea Britanie. Această ultimă prevedere a stârnit imediat alertă, dar s-a decis să fie ascultaţi totuşi iniţiatorii întrevederii.
Urdăreanu a vorbit în numele lui Carol, propunerile prezentate de el sunau ca un mesaj. Erau trei puncte :
1. A venit vremea să ne gîndim la formarea unui guvern român provizoriu pe teritoriul României eliberat de nemţi, la vest de Prut. Pentru România ca vecin al URSS cel mai important era ieşirea din război şi stabilirea cu aceasta relaţii solide şi prieteneşti, în timp ce cercul reprezentat de prinţul Ştirbey poartă discuţii cu britanicii şi americanii, neînţelegând că viitorul ţării depinde în primul rând de Uniunea Sovietic[.
Pe ieşirea benevolă a României din război, din cauza prezenţei trupelor germane pe teritoriul ei, nu se poate conta. Sarcina constă în formarea unui Guvern provizoriu pe teritoriul eliberat de trupele sovietice, al cărui program să fie înţeles de popor şi să-l ridice la lupta cu germanii. Anume acest guvern să încheie şi pacea.
2. Carol, ţinând seamă că fiul său Mihai, ca prizonier al germanilor, era lipsit de posibilităţi de a reprezenta şi apăra interesele naţiunii române, se proclamă regent al României.
Carol este gata să zboare în URSS cu suita sa şi să treacă în teritoriul românesc eliberat. Cu această solicitare el apelează la guvernul sovietic, înţelegând nu numai complexitatea politică a rezolvării problemei viitorului guvern, dar şi pe cea tehnică, în special pentru că se poate conta greu pe sprijinul aliaților, în special britanicii şi parţial americanii.
3. URSS din partea sa :
а) garantează integritatea teritorială a României;
b) declară despre păstrarea ordinei existente în ţară;
c) se obligă să ajute României revenirea Transilvaniei;
d) ambele state renunţă reciproc la despăgubirile pentru prejudiciile cauzate de acţiunile militare.
Urdăreanu a explicat în continuare că regele acordă fireşte o însemnătate deosebită tratativele privind Transilvania şi, fără legătură cu cealaltă parte a propunerilor sale, contează pe acceptarea amintitului punct de către guvernul sovietic, pentru că asta va stârni entuziasmul popular şi mânia contra nemţilor. Cum era de părere regele, o Românie puternică şi prietenoasă la graniţele URSS era mai importantă decît o Ungarie mărită nefiresc şi tradiţional ostilă Rusiei.
Referitor la punctul «d» i s-a spus lui Urdăreanu că nu este doar de neînţeles ci şi de neconceput, deoarece Uniunea Sovietică nu a invadat România, şi de aceea nu poate fi vorba de nicio pretenţie. La acestea Urdăreanu a răspuns că a prevăzut obiecţia, dar roagă să se ţină seama de tăria atitudinii antisovietice şi prejudecăţilor create artificial de germani şi de cercurile pro-germane chiar în România şi de faptul că de la conştientizarea înfrângerii până la înţelegerea nevoi de a-şi orienta soarta către prietenia cu URSS este o mare distanţă.
Când a venit la Moscova informaţia din Mexic cu cererea românească, atunci la subdiviziunea de informaţii externe, cu toată lipsa teribilă de timp, au fost revăzute toate materialele informative privind trecutul lui Carol şi s-a întocmit o fişă.
Imaginea s-a creionat astfel :
( ... )
Din ordinul lui Carol, Şeful informaţiilor româneşti, general Muruzov s-a întâlnit cu «Britt» şi l-a invitat să-l ţină sub observare pe Ştirbey.
( ... )
Cum reiese din documentele disponibile la centru, Carol încercase şi mai înainte să-şi exprime poziţia. Deja la patru luni de la invadarea Uniunii Sovietice, a trimis guvernelor SUA şi Marii Britanii un apel, în care scria că România este înrobită de Germania, e condusă de oamenii ei, care servesc interesele germanilor, iar regele Mihai este prizonierul lor. Carol a exprimt disponibilitatea de a sta în fruntea acelor forţe patriotice ale României, care sunt gata să treacă de partea aliaţilor. Сu acest scop a propus formarea Consiliului Naţional al României Libere, al cărui principale scopuri erau astfel înţelese : favorizarea eliberării României de germani; sprijin pentru regele Mihai în a-şi întări poziţia, conform Constituţiei şi demnităţii coroanei; reorganizarea României în conformitate cu spiritul Cartei Atlantice.
Pentru realizarea acestor intenţii, Carol a cerut asistenţă guvernelor Majestăţii Sale şi al Statelor Unite. Astefl, de studierea iniţiativelor lui Carol, Londra se ocupau mai devreme decît Moscova. Contactele lui Carol cu britanicii se ţineau prin Ambasada Marii Britanii din Washington.
Prin posibilităţile rezidenturii NKGB la Londra ... a fost obţinut şi raportat conducerii politice a URSS textul indicaţiei Foreign Office către ambasadorul Halifax în această privinţă, unde era formulată clar şi concret poziţia Marii Britanii. Telegrama cifrată era datată 15 sept. 1941 şi era, se vede, un răspuns la informaţia venită de la ambasador despre propunerile lui Carol. Cităm :
«1. Noi am respins până acum ideea de a crea vre-un fel de mişcare românească liberă pe considerentele de mai jos :
а) în prezent nu dispunem de nicio personalitate română cu suficientă autoritate în România, potrivit a conduce o astfel de mişcare cu perspective de succes;
b) orice mişcare trebuie să aibă sprijin politic şi să se bucure de încrederea lui Maniu —liderul PNŢ, singurul partid aflat total de partea noastră şi capabil să organizeze rezistenţa la regimul existent.
2. Regele nu îndeplineşte nici-una din condiţiile sus-indicate.
Noi credem că este persoana cea mai detestată din întreaga Românie. Orice mişcare asociată cu numele său va fi suspectată de intenţia de a-i restabili suveranitatea şi provoacă de aceea ostilitate faţă de ea, nu doar din partea PNŢ, dar şi a întregului popor român.
3. De aceea, propunem a se răspunde că în acelaş timp cu simpatia noastră faţă de scopurile lui Carol, suntem convinşi că ele nu pot fi atinse de acea mişcare care nu beneficiază de sprijinul total din partea lui Maniu şi a PNŢ, iar fără suficiente asigurări în această privinţă Noi nu putem, spre marele nostru regret, să susţinem propunerile sale».
Сu Carol totul a fost clar şi pentru britanici şi pentru partea sovietică : un rol important în România îl vor avea alţi oameni. |
that states only that: