WorldWar2.ro Forum -> Interesting german report from nov. 1940

Romanian Military History Forum - Part of Romanian Army in the Second World War Website

Romanian Army in the Second World War · Forum Guidelines

Help

Members

Calendar

Welcome Guest ( Log In | Register )

Resend Validation Email

WorldWar2.ro Forum -> Non-WW2 Topics -> The Interwar Period (1920-1940)

Pages: (2) 1 [2] ( Go to first unread post )

Interesting german report from nov. 1940, how was Romania seen by the Germans...

Track this topic | Email this topic | Print this topic

Radub

Posted: March 29, 2012 08:33 am

General de corp de armata

Group: Members
Posts: 1670
Member No.: 476
Joined: January 23, 2005

QUOTE (ANDREAS @ March 28, 2012 07:15 pm)

Florin,
I subscribe to what you said and I must also say that your question is interesting! I remember reading an article in "Magazin Istoric" (I don't remember too many details) but the theme was Romania in Germany's postwar plans! Is well known that Alfred Rosenberg was appointed Chief of the Reich Ministry for Occupied Eastern Territories and according to his plans, Bessarabia, Northern Bukovina (taken by USSR in july 1940) and Transnistria would be part of a german administrated Reichskommissariat Ukraine (on internet I found nowhere that information!) which would have meant the loss again of the territories of Bessarabia and Northern Bukovina in favour of Germany!
I remember it was also mentioned the economic destination of the occupied territories of the USSR -Bessarabia, Transnistria and large part of Ukraine would have become the granary of the Reich! I'm sorry that I did not remember the magazine number in which the article has appeared, so as not having to speak by the ear!

There are lots of "what if" theories about the "German rule of Russia".
Germany lost the war and they never had a chance to implement any plans. So, all talk about German colonisation of Russia is speculation... idle speculation. How about Japan? Would Japan not want their fair share of Russia? Would the other allies of Germany get any bits of Russia?

No one can tell what could have happened if Germany won the war and what would be given to an allied Romania as war booty. Romania regained control over Bessarabia and Transdnestra in 41. Does that article imply that Germany was going to take them from Romania at the end of the war and turn them into Germany's own granary? Not to stir the "you know what" with a stick but apart from Transdnestra, Northern Bukovina, Bessarabia, what did that article in Magazin Istoric have to say about Transylvania? What about Cadrilater? Would they have been returned to Romania had Germany won the war?
And if such a "thankless and mean" Germany

would remove the hard-fought Bessarabia and Nothern Bukovina from their erstwhile ally, why stop there? Why not take the whole of Romania? The more I think about it, the less that article in Magazin Istoric makes sense.

Radu

Imperialist

Posted: March 30, 2012 07:41 am

General de armata

Group: Members
Posts: 2399
Member No.: 499
Joined: February 09, 2005

QUOTE (Florin @ March 28, 2012 06:17 am)

The fate of Romania was to be quite dire, based on this report.

That depends.

Even today there are those who think economic development based on agriculture, the export of raw materials and only light industrialization is the best way and the communist obsession with heavy industrialization is bad. From this point of view becoming a peg in a German order in Europe wouldn't have been a problem at all.

Then there is the social issue. Being part of a German order would have been bad only for certain ethnic minorities in Romania. While becoming a part of the Soviet order resulted in social disruption for the ethnic majority. Or put otherwise, the social adjustments needed might have been smaller when it came to joining the German order.

This post has been edited by Imperialist on March 30, 2012 07:41 am

--------------------

Agarici

Posted: March 30, 2012 01:54 pm

Maior

Group: Members
Posts: 745
Member No.: 522
Joined: February 24, 2005

QUOTE (Radub @ March 25, 2012 05:55 pm)

It is written in "limba de lemn". It says what is "allowed" by the prevailing mentality in the language "expected". Both the writer and the reader knew "the game" and read the report accordingly. Think "politics" rather than "truth", what is the "game" here?
It is in the same vein as those reports that said that "we are winning and all is well" as they were getting whooped.
All dictatorships do the same. Read any report written during Ceausescu's time. Their "truth" rarely matched reality.
Radu

I agree with Mr. B on that.

Florin

Posted: March 31, 2012 04:20 am

General de corp de armata

Group: Members
Posts: 1879
Member No.: 17
Joined: June 22, 2003

QUOTE (Radub @ March 29, 2012 03:33 am)

....... How about Japan? Would Japan not want their fair share of Russia? Would the other allies of Germany get any bits of Russia?
...............apart from Transdnestra, Northern Bukovina, Bessarabia, what did that article in Magazin Istoric have to say about Transylvania? What about Cadrilater? Would they have been returned to Romania had Germany won the war?
...........Radu

I cannot resist to stay aside... (Right now my available time is

)

There was an article in "Magazin Istoric" / Historical Magazine published before 1989 exactly with the subject of German and Japanese claims colliding over sharing Soviet Union. It was funny - quite a quarrel ! Eventually in 1944 Hitler gave up and made the Japanese happy, and said to his collaborators "It does not make sense to insist over something we don't have."

From another source (Magazin Istoric - possible, Romanian language source for sure), Hitler was of course aware of the Romanian-Hungarian quarrel over Transylvania, and he expected a war between the two countries after the victory against Soviet Union. He intended to do nothing: no interference. Well, he said that as "what if", the same as us. We cannot know what Germany would do if things got ballistic.

I read all these notes here about Romanian possessions to be confiscated after the war. It is interesting that under an article which had no written word about Romania (we did not matter as subject), there was a German map with administration of Soviet Union after war, with geographical names in German, and with Transdnestra assigned to Romania.
This does not cancel what was written here. It is possible that they changed their minds, and the map was printed at a moment, and the decision about Reichskommissariat Ukraine was from another moment.

This post has been edited by Florin on March 31, 2012 04:22 am

Radub

Posted: March 31, 2012 08:51 am

General de corp de armata

Group: Members
Posts: 1670
Member No.: 476
Joined: January 23, 2005

QUOTE (Florin @ March 31, 2012 04:20 am)

"It does not make sense to insist over something we don't have."
[SNIP]
Well, he said that as "what if", the same as us.

"What if" is a very popular genre of science fiction. Nazi Germany is a very "juicy" subject and "altenative realm" stories in which Germany won the war continue to sell. As a model builder I remember the whole craze of "Luft '46" of the mid-nineties.
But that is just fantasy. And since that never happened, talking about what Gemany would do to Romania if they won the war is also fantasy. Giving credence to the implementation of Germany's plans drawn during the war is equally futile. It is like someone planning to buy a yacht with his salary as the boss of a multinational software company. Sounds great, but you you need to get the job first.

Radu

Imperialist

Posted: May 25, 2012 12:31 pm

General de armata

Group: Members
Posts: 2399
Member No.: 499
Joined: February 09, 2005

QUOTE (Florin @ March 28, 2012 06:17 am)

The report is mentioning that because of German superiority, their crops are double compared with Romanian agriculture, even though the Romanian soil is better. While of course the Romanian peasants used obsolete tools, I think the report disregards the fact that the main crop of Germany was potatoes (number two in the world in early 1930’s, after Poland), while Romania mostly produced wheat for export and corn for consumption.
I am not an agricultural expert, but back in those days potatoes offered bigger crops per area than corn, and definitely than wheat. In Romania practically there was no irrigation – I don’t know how extended was in Germany. But when irrigation does not exist, the German weather is better to crops (certain crops), while the Romanian weather is dry, with prolonged drought periods.

I just found a 1940 statistic on agricultural production.

As you can see, Romanian wheat production was only 60% of German production although the surface cultivated was slightly larger. The German surface cultivated with barley was only 60% larger but the production was more than 5 times larger. The Romanian surface cultivated with oats was 5 times smaller but the production was 12 times smaller. Romania excelled only at corn, where its cultivated surface was 20 times higher and its production 9 times higher.

In view of this statistic, the report seems correct even in the case of crops other than potatoes.

Wheat

Germany
- surface cultivated = 3,000,000 hectares
- annual production = 62,600,000 quintals

Romania
- surface cultivated = 3,600,000 h
- annual production = 37,000,000 q

Corn

Germany
- surface = 250,000 h
- production = 5,480,000 q

Romania
- surface = 5,160,000 h
- production = 47,500,000 q

Barley

Germany
- surface = 2,550,000 h
- production = 50,000,000 q

Romania
- surface = 1,500,000 h
- production = 9,200,000 q

Oats

Germany
- surface = 3,900,000 h
- production = 77,000,000 q

Romania
- surface = 780,000 h
- production = 5,100,000 q

This post has been edited by Imperialist on May 25, 2012 12:33 pm

--------------------

Petre

Posted: December 19, 2014 01:21 pm

Locotenent colonel

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009

From a russian book "Wehrmacht Generals and officiers tell ... 1944-1951".
The Transcript of interrogation of Lt-General of Luftwaffe A. Gerstenberg.

1947, 1948 - Moscow

NOTE : Gerstenberg Alfred, born 1893 Neudorf, Oppeln (Upper Silesia), german, german citizen, no-party, higher education, in the German Army since 1912, former generalleutnant.

[...........] user posted image

CODE

(...)
... regele i-a pus două întrebări lui Hitler: ce stat vor înfiinţa germanii în NW României (prin ocuparea Ucrainei) şi dacă pe Hitler îl interesează situaţia de politică internă din România.
Hitler a răspuns ... situaţia şi regimul din România, această problemă nu-l interesează. În realitate, Hitler bineînţeles că era interesat de politica internă din România şi de-acum, cu ajutorul Gărzii de Fier, pregătea o rebeliune fascistă în România.
Regele l-a asigurat de loialitate pe Hitler şi l-a rugat, plecând de la cele declarate, să-i retragă din România pe reprezentantul NSDAP - Konrady şi al DNB - Schickert, care îi influenţau pe gardişti. Ca răspuns, Hitler n-a spus nimic precis.
Regele mi-a spus cu regret că n-a putut primi răspuns la toate pentru că a venit şi Ribbentrop, dar că i-a dat de înţeles lui Hitlerу că Anglia şi Franţa nu se vor opune politicii lui în est. Despre asta acelaş rege îl informase deja deschis pe Goering, în prezenţa mea.
Regele, în special, i-a declarat lui Hitler că în cazul războiului Germaniei contra Poloniei - inevitabil în opinia sa - Anglia şi Franţa nu pot acorda ajutor nici Poloniei, nici României, de aceea nici tratatul polono-român nu va fi aplicat. Prin extinderea războiului spre Est, contra URSS, România, din declaraţiile regelui, inevitbil trebuie să treacă în război de partea nemţilor, dar nu este pregătită, e nevoie de înzestrarea şi pregătirea suplimentară a armatei pe principii moderne.
Legat de aceasta, regele l-a întrebat pe Goering dacă România poate conta pe ajutor german şi ce compensaţii solicită pentru asta Germania. Goering a răspuns ca în cazul unui război cu URSS, promite el românilor ajutor cu aviaţie iar pentru asta România trebuie să dea germanilor petrol şi alimente. Regele s-a înţeles cu Goering şi au decis ca în viitorul apropiat să încheie un acord economic româno-german. Regele l-a mai înştiinţat pe Goering despre cererea lui Chamberlain să viziteze Londra şi să obţină înlocuirea lui Ribbentrop la Ministerul de Externe.
Despre rezultatele discuţiilor sale cu Hitler şi Goering, regele aflat încă în Germania, a înştiinţat-o la telefon pe ... Lupescu, aflată la Paris. I-a spus că Hitler şi Goering i-au făcut o impresie destul de favorabilă şi a rămas convins că între ei va fi o înţelegere reciprocă referitor la toate problemele importante. Deşi Lupescu, fiind evreică, fusese anterior împotriva unei apropieri germanо-române şi se orientase complet spre Anglia, sub impresia discuţiilor la care participase la Londra şi Paris, i-a răspuns regelui că de-acum pentru ea este clar că alt drum pentru România nu este, în afara alianţei cu Germania. Acea convorbire telefonică a fost ascultată de nemţi, despre asta m-au anunţat gen. Bodenschatz şi baronul Steingraht.
(...) ... Hitler a primit cu răceală propunerile lui Carol II privind colaborarea, deoarece el gândea nu la stabilirea colaborării între cele două state, ci la subordonarea totală a Românii... , în plus Hitler nu avea nici-o încredere în rege din cauza vederilor sale pro-engleze şi din cauză că ... Lupescu provenea din familie de evrei.
Din aceste motive Hitler şi-a propus să-l înlăture de la tron pe Carol II şi să pună în fruntea Statului un protejat de-al său. Îndeplinirea acestei sarcini se realiza pe calea unei rebeliuni interne, pregătită de fasciştii germani cu ajutorul G.F. În acelaş timp Hitler i-a declarat regelui că nu e interesat de politica internă din România. Carol II după această declaraţie a revenit la Bucureşti, i-a atacat pe neaşteptate pe gardişti, Konrady şi 11 conducători şi activişti ai Gărzii de fier fiind condamnaţi. Aceeaşi soartă l-a aşteptat pe gen. Antonescu.
Comportamentul regelui l-a revoltat pe Hitler şi chiar a ordonat să fie returnate ordinele româneşti primite de germani de la acesta. După acestea, relaţiile dintre Germania şi România au devenit oarecum încordate. Însă apetitul germanilor pentru petrol românesc creştea tot mai mult, legat de pregătirile de război. De aceea, în feb. 1939, l-am vizitat pe rege cu sarcini de la Goering şi i-am declarat că ordinele i-au fost returnate pentru atitudinea lui inacceptabilă faţă de gardişti, însă răceala apărută în relaţiile germanо-române poate fi spartă prin furnizarea de petrol pentru Germania şi încheierea unui acord economic.
Regele mi-a răspuns că el s-a pronunţat deja la întâlnirea cu Hitler şi Goering pentru refacerea legăturii cu Germania şi încheierea acordului economic reciproc şi că îşi menţine p.d.v. deoarece este convins că englezii şi francezii nu doresc să dea garanţii şi refuză ajutorul pentru România. Curând după acestea, în primăvara 1939 în România a venit un reprezentant al lui Goering, consilierul de stat Woltag, pentru desfăşurarea unui plan de patru luni şi a încheiat acordul economic.
Când ruşii au intrat în Basarabia, Carol II s-a adresat iar lui Goering cu rugămintea de a stabili o colaborare mai strânsă şi a solicitat stabilirea în România a unei misiuni mil. germane pentru reorganizarea şi instruirea cu metode germane a armatei române, demoralizată în urma evenimentelor.
Dar... regele nu şi-a schimbat atitudinea negativă faţă de G.F. deşi ştia că activitatea acestora era coordonată de gemani prin persoanele baron von Bolschwing, Kruger, Konrady şi Schickert.
Din această cauză în primăvara 1940 Hitler a făcut o nouă presiune - i-a refuzat trimiterea în România o Misiune militară şi a dat Nordul Transilvaniei ungurilor. Prin acestea gardiştii au primit un nou motiv pentru intensificarea propagandei contra regelui, atribuindu-i vina pentru pierderea Transilvaniei. Cu sprijinul nemţilor, gen Antonescu, acum adept al G.F. a venit la rege cu cererea de a fi numit el Şef al guvernului, dar regele l-a arestat.
Din această cauză, la ambasadorul german a venit Mihai Antonescu cu rugămintea să ajute la eliberarea de sub arest a gen Antonescu. Ambasadorul Germania îl preţuia pe gen Antonescu şi se orientase către acesta. Eu cu misiune de la ambasadorul Fabricius l-am vizitat pe rege şi am cerut eliberarea lui Antonescu, în caz contrar, am declarat eu, cererea pentru misiune militară nu va fi îndeplinită.
Eforturile mele a avut efect asupra regelui. La începutul lui sept. Antonescu a fost eliberat şi cu ajutorul nostru a devenit Şeful Statului, iar regele a trebuit să plece peste hotare. La scurtă vreme, în oct. 1940 în România au venit misiunile germane militară, de aviaţie, de marină şi militar-economică, care în final au subordonat complet intereselor Germaniei politica romînească, economia şi armata şi deasemenea au pregătit România pentru un război contra URSS.
Întrebare: Aţi menţinut legătura cu membrii «Gărzii de Fier»?
Răspuns: Da, am menţinut. Eu am avut sarcină de la Goering să-l informez cu activitatea G.F., de aceea imediat după venirea la Bucureşti am stabilit legătura cu von Bolschwing, Kruger, Konrady şi Schickert, pe care i-am susţinut permanent până la puciul G.F. din ian. 1941 .
Întrebare: Ce tactică aţi adoptat pe timpul puciului G.F. din ian. 1941 ?
Răspuns: Desigur, G.F. era semnificativ o organizaţie nazistă, activitatea căreia se desfăşura sub coordonarea lui Himmler. În conformitate cu politica germană în problema raporturilor reciproce a G.F. cu Antonescu, am adoptat o poziţie orientată spre împăcarea părţilor ostile — adepţii lui Antonescu şi H.Sima - şi pentru supunerea gardiştilor voinţei lui Antonescu.
Aici trebuie amintit că Antonescu, care îi servea pe germani loial şi corect, i-a produs lui Hitler o impresie destul de bună şi l-a primit de două ori la scurtă vreme după venirea la putere — oct şi nov 1940. De aceea, când în pofida eforturilor noastre părţile n-au reuşit să se împace şi G.F. a declanşat puciul contra lui Antonescu, eu am fost bineînţeles pentru susţinerea lui Antonescu şi înăbuşirea puciului, cu protejarea liderilor G.F. La izbucnirea puciului m-am dus imediat la ambasadorul Fabricius şi am spus că trebuie să intervenim în această treabă şi să recurgem la măsuri pentru stabilirea ordinei în ţară.
Fabricius a sunat imediat la Berlin şi a primit indicaţii de la Hitler pentru susţinerea lui Antonescu şi pentru folosirea la nevoie a trupelor germane pentru restabilirea ordiniei în Bucureşti, cu condiţia ca Antonescu, după înăbuşirea puciului, să nu recurgă la represalii contra gardiştilor. În conformitate cu acestea, Şeful Mis. Mil. germane gen. Hansen a adus trupe în Bucureşti, dar nu le-a folosit pentru că puciul a fost suprimat chiar de Antonescu. După aceea Hansen şi Şeful Mis. Aero, gen Speidel i-au trecut în Germania pe cei mai activi membri ai G.F. în frunte cu H.Sima, în total cam 120 oameni.
Întrebare: Сu ce scop guvernul hitlerist a păstrat cadre ale «Gărzii de Fier»?
Răspuns: Politica guvernului german în România, cum reiese din indicaţiile mele, consta în păstrarea guvernării Antonescu şi în acelaş timp susţinerea liderilor G.F. Asta s-a făcut şi a folosit pentru a-l ţine bine în mână pe Antonescu, şi a-i da de înţeles că în caz că încearcă să iasă din cadrul politicii Germaniei şi nu-i va apăra interesele, putem oricând să punem la putere în locul lui «Garda de Fier».

This post has been edited by Petre on December 19, 2014 01:34 pm

Taz1	Posted: January 21, 2015 08:50 pm
Caporal Group: Members Posts: 107 Member No.: 2414 Joined: March 05, 2009	Petre do you have the book ? Others generals that had contacts with Romania and the romanian army during the war do you manage to find ? Regarding Gerstemberg others documents do you find ? Many thanks.

Petre	Posted: January 22, 2015 06:37 pm
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009	Yes, I "saved" the book from its web-page. http://coollib.com/b/165533/read. There are 83 transcripts of interogations. About Romania told Gen-feldmarschal Schörner (16 docs.), lt-col. Braun, Gen. Hansen, Gen. Gerstenberg (6 docs.). Gerstenberg was very involved in Romania-item and sayed a lot. I'm still thinking if post what Schörner sayed... This post has been edited by Petre on January 23, 2015 01:50 pm

Petre

Posted: January 29, 2015 08:56 am

Locotenent colonel

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009

From a russian book "Wehrmacht Generals and officiers tell ... 1944-1951".
Handwritten indications of general-feldmarschal F. Schörner «about the former german generals Hansen and Gerstenberg and admiral Tillessen» (selections)
21 march, 1948
Moscow

CODE

Cînd am fost numit la finele martie 1944 Comandant al Grupului de Armate «Sud», mi-am explicat poziţia faţă de «Generalul german în România» - Hansen. Ştiam atunci despre părţile negative ale activităţii paralele a două organisme diferite (Statul meu major şi statul major al lui Hansen), sarcinile cărora se atingeau.
Hansen mi-a fost subordonat pe probleme de ducerea războiului. Activitatea noastră comună a decurs fără fricţiuni, era mereu corect şi gata de colaborare, l-am respectat ca fiind mai în vârstă.
La finele martie 1944, Statul major al Grupului de Armate «А», adică Grupul de Armate «Sud» a fost trecut pe teritoriul României, în urma căreia de fapt trebuia să rămână în România un singur comandament. Din acest moment în cercul atribuţiunilor lui Hansen intrau în principal numai sarcini... de ataşat militar, conducător al instrucţiei trupelor române şi asigurarea legăturii între comandamentele german şi român. Aceste sarcini aveau puţină legătură cu mine, iar Hansen le îndeplinea cu suflet şi energie.
Legătura cu Statul major al Fuhrerului, prin care se primeau informaţii valoroase, era asigurată prin statul major al generalului român Gabrea...
Mi-a părut foarte rău că s-a desfiinţat funcţia ataşatului militar german în România, funcţia gen-maior Spalke, fost coleg de serviciu ... care a decurs din investirea în funcţie a lui Hansen, deoarece Spalke era un specialist experimentat, deştept, rezonabil şi cunoscător personal al situaţiei din România.
Antonescu îl stima mult pe Hansen şi de aceea la cererea sa Hansen a fost trimis la Bucureşti a doua oară, după ce în acea funcţie lucrase Hauffe.
Această a doua numire a fost cu atât mai neobişnuită, deoarece la acea vreme Hansen comanda Armata 17 la Leningrad. Şi-a păstrat rangul, iar poziţia externă a statului său major a crescut.
Activitatea comună a lui Hansen cu SMG român, pe partea formală mi s-a părut bună şi îmi amintesc că şi Hansen tot aşa mi-a spus despre asta.
Mie mi se pare că Hansen nu a remarcat adevăratele relaţii cu forţele din România, care în anul 1944 a evoluat tot mai negativ faţă de germani din partea SMG român. Astăzi sunt convins că pentru situaţia creată la Bucureşti, el a greşit.
... Realitatea era că Biroul «1-z» de la Grupul de Armate cunoştea situaţia din România mult mai bine ca Hansen ... avea o reprezentare mai clară asupra ei.
Corectitudinea aprecierilor au dovedit-o atitudinile antigermane care se amplificau, care se observau pe front şi ieşirile tot mai pe faţă contra germanilor la SMG român, al cărui şef, gen. Şteflea avea în relaţiile cu noi o poziţie de-a dreptul duşmănoasă.
Eu personal am fost foarte trist impresionat după vizita la regele român, la Sinaia. Eu şi Wenk, Şeful meu de Stat-major, care m-a însoţit, ne-am convins de insuficienta loialitate a acestui aliat român şi de anvergura redusă a persoanei sale. Nu l-a interesat care era situaţia pe front, de Antonescu n-a amintit deloc. Se interesa numai de avioane şi îşi ocupa timpul liber cu maşinile lui. Mi-a prezentat în mod ceremonios un câine primit de la Himmler.
Lucruri asemănătoare am observat şi la Statul-major al Armatei 2 române, al cărei comandant, gen. Racoviţă, de mai multe ori s-a eschivat să îndeplinească ordinele date de comandantul grupării, gen. Woller şi a trebuit să intervin eu personal. Nici Şeful lui de Stat-major, gen-maior Antonescu (?) nu mi s-a părut de încredere. Îl ştiam încă de la Berlin, unde fusese ataşat militar.
Despre situaţia din România şi despre poziţia care se deteriora a mareşalului Antonescu în armata română şi în ţară, am informat ... la Comandamentul lui Hitler... Dar atunci n-au crezut în amploarea pericolului care se apropia.
Gr.Arm.«Sud» primea date de la contrainformaţiile germane precum şi de la Armatele subordonate. La acea vreme, Şeful Biroului «1-z» la mine era col. stat-majorist Buntrok, un om foarte deştept.
... activitatea de contrainformaţii în general nu m-a interesat niciodată, eu aveam alte treburi. La urma urmelor, eu am fost pur şi simplu surprins ce reprezentare redusă asupra situaţiei reale din România o avea chiar Antonescu, deşi foarte posibil să fi avut discuţii pe această temă cu organele speciale de informaţii. Pe Hansen îl consider un naţional-socialist devotat, în orice caz cu sentimente absolut loiale faţă de Fuhrer (Hitler).
Dintre adjuncţii lui Hansen ştiu pe locot.col. stat-majorist von Scheven, pe succesorul lui Dietl şi maior sau locot.col. stat-majorist Hannes.
Scheven - prim-ofiţer în statul major al lui Hansen...
Activitatea lui în comun cu ofiţerii de la Grupul meu de Armate n-a decurs mereu uşor. Am mai auzit că nici poziţia lui în raporturile cu SMG român nu era mereu reuşite. Subordonarea statului major al Misiunii Militare către Gr.Arm. «Sud» nu i-a convenit. După mai multe discuţii cu ofiţerii mei am hotărât să pun problema înlocuirii lui.
Pentru funcţia de Şef de stat-major al Misiunii Militare în România, Comandamentul german l-a recomandat, desigur, pe mult mai capabilul şi de treabă оfiţer Dietl....
Pe Hannes îl cunoşteam din şcoala militară Dresda... Din câte îmi amintesc, ... posibil elabora materiale legat de trimiterea de armament pentru armata română. În orice caz, asta intra în atribuţiunile maiorului stat-majorist Hinkeldei, pe care l-am întâlnit când îl însoţea pe generalul român Gabrea.
Cum se rezolvau aceste treburi şi alte asemenea nu mi-a fost niciodată clar şi nu m-a interesat. Cunosc că cele mai importante sarcini se puneau de acord de gen. de artilerie Wagner de la OKH direct cu Antonescu. Cât eram la Grupul de Armate «Sud», Wagner a fost de două ori pentru asta la mareşalul Antonescu...
Astăzi presupun că aceste vizite ale lui Wagner aveau ca scop într-o formă determinată să-l pregătească pe Antonescu pentru posibilele evenimente de la Comandamentul Fuhrerului (e vorba de atentatul asupra lui). Din câte ştiu, Antonescu mi-a făcut aluzie la acest fapt, dar atunci aceste aluzii îmi erau de neînţeles.
Gerstenberg era responsabil cu securitatea câmpurilor petrolifere şi rafinăriilor la Ploieşti. Era o problemă militară extrem de importantă. De aceea avea împuterniciri şi mijloace speciale...
La Bucureşti Gerstenberg era persoana cea mai activă şi aventuroasă. Sarcinile le îndeplinea cu mulă râvnă şi zel, uneori îl făcea să-şi depăşească împutericirile.
În situaţii grele se asigura inteligent de sprijinul Grupului de Armate şi i se acorda ajutor de buă voie, fiind singurul factor german activ în spatele românilor. Am avut indicaţii ... să-i acord tot spijinul în problema obţinerii şi trimiterii petrolului în Germania.
Acţiunile şi iniţiativele lui Gerstenberg nu erau pe placul unor oficiali germani şi români. Dar mie mi se pare că acolo, în «micul Paris», nicio persoană harnică nu era pe plac.
Activitatea lui Gerstenberg în raionul Ploieşti am văzut-o personal când am fost în vizită... Gerstenberg a făcut atunci o prezentare remarcabilă privind măsurile luate pentru apărarea a.a. a raioanelor petrolifere, despre activitatea rafinăriilor... mi-a adresat rugămintea să-i dau forţe de muncă suplimentare pentru amenajările defensive... şi a mai pus problema îmbunătăţirii hranei pentru oamenii lui. Din câte îmi amintesc, i-am îndeplinit rugăminţile şi ştiu că Gerstenberg a reuşit aşa să facă faţă, eliminând astfel influenţa românilor în domeniul petrolului.
Gerstenberg era un naţional-socialist perfect, ceva inerent pentru un militar din aviaţia germană, exact la fel, pot spune eu şi despre marină. Dezacorduri interne pe politică cu naţional-socialiştii aveau loc numai între generali şi SMG trupe de uscat.
Din câte îmi amintesc, Gerstenberg, a avut relatii apropiate ce «Garda de Fier» şi a menţinut multă vreme această relaţie, posibil până ce conducerea politică a decis în favoarea lui Antonescu...
Сu amiralul Тillessen m-am întâlnit o singură dată ... Îmi amintersc ce impresie impunătoare a produs acest deja în vârstă reprezentant al marinei militare germane...
Cooperare în activitate am desfăşurat cu (vice)amiralul Brinckmann, aşa numit «Comandantul Forţelor Nvale la Marea Neagră». După câte ştiu, Tillessen era consilier la Statul-major pe probleme de instrucţie... era conducătorul echipei germane de instrucţie de marină... Desigur, Тillessen era şi naţional-socialist şi loial faţă de Hitler.

1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)

0 Members:

« Next Oldest | The Interwar Period (1920-1940) | Next Newest »

Pages: (2) 1 [2]

[ Script Execution time: 0.0496 ] [ 14 queries used ] [ GZIP Enabled ]